De ce creează scoicile perle? Iată uimitorul proces natural care generează adevărata frumusețe, la modul propriu.
Cele mai multe bijuterii sunt fabricate din metale și pietre prețioase extrase din sol.
Perlele, spre deosebire de acestea, se formează în interiorul unui organism viu: o scoică. Ele sunt rezultatul unui proces biologic, prin care scoica se apără de obiectele străine care pătrund în interiorul său. Uite de ce scoicile produc perle!
De ce creează scoicile perle?
Deși scoicile sunt cele mai recunoscute pentru această capacitate, și alte moluște, precum midiile sau stridiile, pot genera perle, dar acest fenomen este mult mai rar. Perlele pot apărea atât în ape dulci, cât și în ape sărate, majoritatea provenind din scoici, conform HowStuffWorks.
Scoicile sunt bivalve, având o cochilie compusă din două feronete (valve) unite printr-un ligament elastic. Acest ligament permite deschiderea scoicii pentru a se hrăni. Procesul de formare a unei perle începe când un obiect străin intră între manta (o parte moale din interiorul scoicii) și cochilie, cauzând iritație, asemănătoare unei „așchii” pentru scoică.
Pentru a se apăra, scoica începe să acopere acel intrus cu straturi subțiri de sidef, aceeași substanță din care își construiește cochilia. Cu timpul, aceste straturi concentrice formează ceea ce numim o perlă.
Anumite specii de scoici, precum Pinctada mazatlanica, pot genera trei-patru straturi de sidef pe zi, dar fiecare strat este extrem de fin, având grosimea de aproximativ o miime de milimetru (un micron). Formarea unei perle naturale cu diametrul de 5 mm poate dura până la 2 ani.
Este adevărat că o perlă se formează dintr-un grăunte de nisip?
Acesta este un mit comun, dar greșit. Deși este teoretic posibil ca un grăunte de nisip să fie baza unei perle, scoicile care produc perle trăiesc adesea pe funduri nisipoase și au capacitatea de a elimina nisipul sau alte particule minuscule. De fapt, majoritatea intrușilor care declanșează formarea unei perle sunt organisme parazite, precum viermii care sapă prin cochilie și ajung până la manta.
Scoica reacționează similar: își protejează interiorul acoperind parazitul cu straturi de sidef, iar rezultatul final este o perlă.
Dimensiunile pot varia de la 1 mm până la 7 mm, mărime considerată medie. Perlele care depășesc 10 mm sunt rare și, de obicei, extrem de valoroase. În general, cu cât o perlă este mai mare, cu atât este mai apreciată.