# **Coconii stelari care formează stele într-o galaxie vecină strălucesc în imaginea impresionantă realizată de Telescopul Hubble**
Telescopul Spațial Hubble a surprins o fotografie fascinantă ce dezvăluie coconii stelari strălucitori dintr-o galaxie satelit a Căii Lactee. Aceste zone cosmice, pline de gaz și praf, sunt locuri de naștere pentru stele și oferă o imagine captivantă a procesului de formare stelară.
## **Coconii stelari din NGC 460, un roi din Micul Nor al lui Magellan**
Stelele proaspăt formate surprinse de Hubble se află într-un roi stelar denumit NGC 460, situat în Micul Nor al lui Magellan. Aceasta este o galaxie pitică aflată la aproximativ 200.000 de ani-lumină de Pământ și reprezintă un obiect de studiu semnificativ pentru astronomi, oferind o vedere unică asupra formării stelelor dincolo de Calea Lactee.
NGC 460 este înconjurată de numeroase roiuri stelare tinere și nebuloase, structuri formate din gaz și praf care constituie „materia primă” pentru nașterea noilor stele. O zonă de activitate intensă, cunoscută sub numele de N83, găzduiește stele extrem de luminoase și fierbinți, în special din categoria stelelor de tip O. Aceste stele masive sunt rare – aproximativ 20.000 de asemenea astre fiind estimate în întreaga galaxie a noastră.
## **Cum se formează stelele în regiunile dense de gaz și praf?**
Stelele se formează în nori moleculari reci, unde gravitația determină colapsul unor regiuni asupra lor însele. Pe măsură ce acest proces are loc, temperatura crește, iar protostelele încep să se aprindă, declanșând reacții de fuziune nucleară.
Radiația emisă de aceste stele tinere și fierbinți interacționează cu gazul înconjurător, ionizând hidrogenul din acele regiuni. Acest proces face ca nebuloasele să emită o luminozitate fantastică, vizibilă în imaginile surprinse de telescoapele spațiale precum Hubble.
Astronomii NASA subliniază că vânturile și radiația emise de aceste stele masive influențează direct structura și evoluția norilor de gaz și praf, provocând uneori nașterea de noi stele în apropiere. Acest ciclu continuu de naștere și moarte stelară conturează peisajul galaxiilor de-a lungul a miliarde de ani.
## **Originea roiului NGC 460 și coliziunile cosmice**
Cercetările recente sugerează că roiul NGC 460 s-ar fi format în urma unei coliziuni între doi nori de hidrogen. Astfel de evenimente pot declanșa explozii masive de formare stelară, duce atât la nașterea stelelor, cât și la apariția unor regiuni luminoase de nebuloase.
Astronomii consideră că NGC 460 face parte dintr-o rețea complexă de roiuri tinere din zona N83, una dintre cele mai active zone de formare stelară din Micul Nor al lui Magellan. Pe măsură ce aceste stele ajung la maturitate, ele pot migra și se pot dispersa în galaxia de origine.
## **O fereastră cosmică spre procesele universale de formare stelară**
Micul Nor al lui Magellan este printre cele mai apropiate galaxii de Calea Lactee și reprezintă un laborator natural excepțional pentru studierea formării și evoluției stelelor. Cercetătorii beneficiază de proximitatea sa pentru a analiza detalii care ar fi imposibil de observat în galaxiile mai îndepărtate.
Imaginile obținute de Telescopul Hubble fac parte dintr-o cercetare concentrată pe studiul mediului interstelar – gazul și praful dintre stele. Aceste observații îi ajută pe cercetători să înțeleagă
