**Păduchii, puricii și teniile ne-au însoțit pe parcursul întregii noastre evoluții. Totuși, cel mai viclean parazit al vremurilor contemporane nu suge sânge și nu dispune de antene. Este lucios, cu un ecran din sticlă și conceput pentru a genera dependență. Gazda sa? Orice individ de pe Pământ cu acces la un semnal Wi-Fi: telefoanele sunt paraziți.**
Departe de a fi instrumente inofensive, telefoanele ne consumă timpul, atenția și datele personale, în beneficiul companiilor tehnologice și al agențiilor de publicitate care le sprijină.
Conform unui studiu recent publicat în *Australasian Journal of Philosophy*, autorii afirmă că telefoanele inteligente prezintă riscuri sociale unice ce devin evidente atunci când sunt analizate prin prisma parazitismului. În biologia evolutivă, un parazit este o specie care trăiește în interacțiune strânsă cu o altă specie (gazda) și beneficiază de pe urma acestei relații, în timp ce gazda suferă.
## Oamenii de știință afirmă că telefoanele sunt paraziți
De exemplu, păduchii de cap depind total de oameni pentru a supraviețui. Se hrănesc exclusiv cu sânge uman și, dacă sunt îndepărtați de pe scalp, supraviețuiesc foarte puțin, decât dacă ajung într-o altă persoană. În schimbul sângelui nostru, primim doar o mâncărime deranjantă, acesta este costul.
Smartphone-urile ne-au transformat viețile radical. De la navigarea în orașe până la gestionarea unor afecțiuni cronice precum diabetul, aceste dispozitive ne facilitează existența. Atât de mult încât puțini dintre noi pot sta fără ele.
De ce telefoanele sunt considerate paraziți? În ciuda beneficiilor, suntem prizonieri ai telefoanelor noastre. Captivi în derularea infinită, incapabili să ne deconectăm complet. Plătim cu lipsa somnului, relații slabe în lumea reală și tulburări de dispoziție.
## Cum s-a ajuns la această situație?
Nu toate relațiile strânse între specii sunt parazitare. Unele organisme care trăiesc pe sau în interiorul nostru ne aduc beneficii. De exemplu, bacteriile din intestinul animalelor supraviețuiesc exclusiv în corpul gazdei, dar contribuie la imunitate și digestie. Aceste relații de tip „câștig-câștig” se numesc mutualisme, explică TechXplore.
La început, relația dintre oameni și smartphone-uri era mutualistă. Tehnologia era folositoare pentru comunicare, direcționare sau pentru căutarea informațiilor.
Filosofii au caracterizat telefonul ca o extensie a minții umane, similară cu o agendă, o hartă sau un instrument.
Însă, susțin autorii, relația s-a transformat într-una parazitară. Așa cum se întâmplă și în natură, un mutualist se poate transforma într-un parazit. Pe măsură ce telefoanele au devenit esențiale, cele mai populare aplicații au început să servească, mai degrabă, interesele companiilor care le-au creat și ale agențiilor de publicitate, decât nevoile utilizatorilor.
## Cum se utilizează smartphone-urile de către oameni?
Aplicațiile sunt concepute pentru a ne manipula comportamentul: să ne mențină captivi în scroll, să ne inducă să dăm click pe reclame și să ne păstreze într-o stare constantă de indignare.
Informațiile colectate despre obiceiurile noastre de utilizare sunt folosite pentru a ne exploata și mai eficient. Telefonul nu „se îngrijorează” de sănătatea ta sau de timpul petrecut cu familia decât în măsura în care aceste date pot fi utilizate pentru a-ți capta și mai mult atenția.
Prin urmare, poate fi util să ne gândim la relația om-telefon ca la o relație gazdă-parazit, cel puțin uneori.
Această perspectivă devine deosebit de valoroasă când ne întrebăm încotro ne îndreptăm.