Surpriză de proporţii! România este înaintea SUA în piaţa de autovehicule electrice


Piaţa de autovehicule electrice accelerează puternic şi plasează România înaintea unor ţări puternice precum Statele Unite, Spania sau Italia, conform indexului de electromobilitate din România – Romanian E-mobility Index al Roland Berger.

Al doilea semestru al anului 2019 a adus o creştere accelerată a înmatriculărilor atât pentru vehiculele pur electrice (EV), cât şi pentru cele electrice hibrid plug-in (PHEV). Din 50 de vehicule noi înmatriculate, unul a fost vehicul EV sau PHEV. Un total de 1.960 de autoturisme electrice şi electrice hibrid plug-in au fost înmatriculate în cel de-al doilea semestru. Ponderea acestora din totalul înmatriculărilor de autoturisme noi a crescut astfel la 2,2% în cea de-a doua jumătate a anului faţă de doar 0,9% în primul semestru, plasând România înaintea unor ţări importante, precum Statele Unite, Coreea de Sud sau Japonia.

Numărul înmatriculărilor de autovehicule EV noi s-a triplat în al doilea semestru al anului 2019, în comparaţie cu primele şase luni, ajungând la peste 1.500 de unităţi. O creştere semnificativă s-a înregistrat şi pentru înmatriculările autovehiculelor PHEV noi, ajungând la peste 450 de unităţi.

Această dezvoltare este cu atât mai importantă deoarece Romania este în primul rând o piaţă a maşinilor second-hand, doar 28% din autovehiculele înmatriculate în al doilea semestru al anului 2019 fiind noi. În cazul vehiculelor EV şi PHEV, cota este de 72%, dovedind dorinţa cumpărătorilor de a beneficia de tehnologii auto de ultimă generaţie.

La finalul anului trecut, un număr de 43 de modele EV şi PHEV puteau fi achiziţionate, reprezentând circa 12% din numărul total de modele auto disponibile în portofoliul dealership-urilor din România. 27 din cele 43 de modele electrice disponibile sunt vehicule PHEV, în uşoară creştere cu 3 modele în ultimele 12 luni. În schimb, numărul modelelor EV s-a dublat faţă de anul precedent, ajungând la 16 modele. Cu toate acestea, oferta este încă restrânsă, ţinând cont că dealearship-urile au în portofoliu peste 300 de modele auto, potrivit .

Lipsa varietăţii modelelor

Un alt factor care constrânge cererea pentru vehicule electrice este lipsa unei varietăţi de modele şi caroserii disponibile per marcă. Majoritatea producătorilor oferă doar unul sau două modele EV sau PHEV, ceea ce limitează opţiunile de achiziţie pentru cumpărătorii care au o preferinţă pentru un anumit brand. Aşteptarea este ca tendinţa de creştere a ponderii modelelor electrice să se accentueze în viitor, pe măsură ce producătorii auto îşi hibridizează gama existentă de modele şi lansează modele electrice noi.

Serviciile de mobilitate câştigă teren – numărul jucătorilor ce oferă servicii de mobilitate a înregistrat o creştere considerabilă în a doua jumătate a anului 2019, în special în zona de micromobilitate, unde sunt şapte jucători activi în piaţă, comparativ cu niciunul în aceeaşi perioadă din 2018. Piaţa de car sharing înregistrează de asemenea o creştere constantă, ajungând la cinci jucători în total, cu un nou furnizor ce şi-a lansat serviciile în a doua jumătate a anului 2019, cu o flotă integrală de autovehicule pur electrice.

La finalul anului 2019, erau disponibile aproximativ 400 de staţii publice de încărcare, infrastructura naţională fiind în creştere constantă în ultimele 24 de luni, cu o rată de aproximativ 30% în fiecare semestru. Companiile ce activează în HoReCa şi Retail sunt lideri în prezent în această privinţă, concentrând peste jumătate din totalul staţiilor de încărcare.

Dragoş Fundulea, Senior Project Manager Roland Berger Bucureşti, subliniază că poziţionarea incipientă ca promotor al electromobilităţii este un factor cheie al succesului şi este mai eficientă decât eforturile ulterioare de recuperare a poziţiei. Capacităţile de încărcare rămân predominant lente şi în a doua jumătate a anului 2019 – Doar un sfert din staţiile de încărcare pot încărca vehiculele în regim rapid, având puteri mai mari de 22 kW. Numărul mediu de puncte de încărcare per staţie este de asemenea redus, cu doar una din trei staţii cu capabilităţi de a încărca mai multe vehicule concomitent, în scădere faţă de prima jumătate a anului. Aceste aspecte pot crea inconvenienţe pentru utilizatori, având în vedere durata mai mare de încărcare comparativ cu o staţie de alimentare cu combustibili convenţionali.

Conform ultimelor estimări, fondul guvernamental pentru subvenţii a fost utilizat aproape în întregime pe parcusul anului 2019. Datorită cererii semnificative, bugetul pentru anul 2020 a fost mărit cu 45%, ajungând la 140 milioane de lei.

Sunt mai avantajoase?

Cadrul de reglementare din România oferă unele dintre cele mai generoase subvenţii la nivel global pentru cei ce achiziţionează vehicule electrice. Programul Rabla Plus oferă o subvenţie de 9.000 Euro din preţul final de achiziţie pentru vehiculele EV şi 4.000 Euro pentru vehiculele PHEV.

Deşi vehiculele electrice pot fi percepute ca o investiţie ce se amortizează pe o perioadă îndelungată, analiza costului total de exploatare (TCO) a demonstrat ca acestea pot fi chiar mai avantajoase decât vehiculele cu combustie internă.

Szabolcs Nemes, Partner în cadrul Roland Berger Bucureşti este de părere ca electromobilitatea rămâne o oportunitate importantă pentru îmbunătăţirea costurilor operaţionale, în pofida incertitudinilor aduse de Coronavirus. Pentru categoria autoturismelor de clasă mare, modelul PHEV are un TCO mai avantajos decat modelele echivalente pe benzină sau motorină, indiferent de numărul de kilometri parcurşi. Unul din principalii factori de influenţă a acestui rezultat este preţul iniţial al vehiculului fără subvenţii – acesta este cu maxim 10% mai ridicat decât cel al modelelor având combustie internă. Chiar şi în lipsa subvenţiei, limuzina PHEV de clasă mare ar avea un TCO similar cu al modelelor convenţionale, în principal datorită costurilor reduse de combustibil.

Cea mai recentă ediţie a studiului Roland Berger analizează oportunitatea introducerii autobuzelor electrice la nivelul oraşelor mari. 40% din toate autobuzele din România aveau peste 20 de ani vechime la finalul anului trecut. Tehnologia învechită şi viteza redusă de deplasare determină un consum mai mare de carburant şi nivel ridicat de emisii poluante. Din aceste motive, autobuzele electrice sunt o soluţie ideală pentru înnoirea mijloacelor de transport, iar oraşele mari prezintă un cadru ideal de implementare datorită traficului intens şi al topografiei favorabile (teren predominant plat). Viteza medie a autobuzelor din Bucureşti este între 10 si 15 km/h, iar limitele de viteza nu depăşesc 70 km/h, ceea ce reprezintă condiţii optime de operare pentru autobuzele electrice.

Unul din 20 de autobuze noi înregistrate în a doua jumătate a anului 2020 a fost un autobuz electric, o pondere mai mult decât dublă decât cea a vehiculelor electrice. Judeţul Cluj este fruntaş pentru adoptarea autobuzelor electrice, oraşul Cluj-Napoca având 41 astfel de autobuze, în timp ce Turda are întreaga flotă compusă din 20 de autobuze electrice. Deşi autobuze electrice sunt aşteptate în 2020 şi în alte oraşe (Braşov, Zalău, Sibiu, Iaşi şi Suceava), termene concrete de introducere ale unor astfel de autobuze lipsesc în sudul României, inclusiv în Bucureşti.



Postari asemanatoare :

468 ad

Cercetașul carcotaș spune:

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.