Un nou cercetare revoluționară a descoperit că lepra a existat pe teritoriul actual al statului Chile acum aproximativ 4.000 de ani, ceea ce contrazice teoria conform căreia boala ar fi fost adusă în Americi de către coloniștii europeni din secolul al XVI-lea.
Descoperirea a fost realizată de o echipă internațională de cercetători din Germania, Argentina și Chile, care au examinat rămășițe umane antice – oase și dinți – reușind să reconstruiască genomul unui agent patogen rar: Mycobacterium lepromatosis, unul dintre cei doi agenți bacterieni cunoscuți ca provocând lepra.
„La început am avut îndoieli, deoarece lepra este văzută ca o boală a vremii coloniale. Însă analiza amănunțită a ADN-ului a confirmat prezența formei lepromatoase”, a declarat antropologul Darío Ramírez de la Universitatea Națională din Córdoba, Argentina.
Deși Mycobacterium leprae este varianta cel mai frecvent întâlnită și bine documentată a leprei, M. lepromatosis a fost identificată recent și este mult mai puțin înțeleasă. Aceasta este motivul pentru care această descoperire are un impact semnificativ asupra modului în care istorici și medici percep originea și răspândirea bolii.
O boală cu o vechime mai mare decât s-a crezut
Studiul completează alte cercetări recente, care au găsit dovezi de M. lepromatosis în rămășițe umane din Canada și Argentina, datând din urmă cu aproximativ 1.000 de ani – toate anterior sosirii europenilor, conform ScienceAlert.
„ADN-ul antic a devenit o unealtă vitală care ne permite să explorăm în detaliu bolile cu o istorie extinsă în Americi”, afirmă Kirsten Bos, antropolog la Institutul Max Planck pentru Antropologie Evolutivă, Germania.
Cercetătorii au descoperit urme microscopice ale bacteriei în două schelete umane din Chile, reconstrucția genomică confirmând originea bolii. Aceasta este o descoperire care sugerează că M. lepromatosis a evoluat în mod independent în Lumea Nouă – și nu a fost adusă din Europa, așa cum s-a crezut anterior.
Anterior, studiile ADN nu investigau în mod special urme de lepră în rămășițele umane din America precolumbiană, pentru că ideea existenței bolii în acea perioadă era considerată improbabilă.
Descoperirea rescrie povestea leprei
Noua cercetare demonstrează însă că „patogenii neașteptați” pot fi descoperiți în locuri în care nu ne-am fi gândit să căutăm.
„Această boală era prezentă în Chile cu 4.000 de ani în urmă. Acum că știm că exista acolo, o putem căuta activ în alte contexte arheologice din regiune”, spune Rodrigo Nores, antropolog și coautor al studiului.
Pe lângă faptul că rescrie povestea leprei în Americi, studiul subliniază importanța utilizării tehnologiilor moderne de analiză genetică în cercetările arheologice și medicale. Fiecare nouă secvență ADN obținută din resturi antice contribuie la reconstruirea unei istorii medicale mai complete și mai precise a umanității.
Rezultatele studiului au fost publicate în revista Nature Ecology & Evolution.
