Un grup specific de celule nervoase situate în trunchiul cerebral pare să determine modul în care semaglutida afectează apetitul și greutatea corporală – fără a induce greață.
Această descoperire, realizată la Universitatea din Göteborg, ar putea pavea drumul pentru medicamente mai eficiente în tratamentul obezității.
Semaglutida este parte dintr-o categorie de medicamente cunoscută sub numele de agoniști ai receptorului GLP-1R și s-a dovedit a fi eficientă în reducerea consumului alimentar și a greutății corporale.
Medicamentul este deja bine stabilit în tratamentele pentru obezitate și diabetul de tip 2, dar poate provoca efecte secundare precum greață și pierdere musculară.
Într-un studiu recent, cercetătorii de la Academia Sahlgrenska a Universității din Göteborg au demonstrat că este posibil să se distingă celulele nervoase din creier care reglează efectele pozitive – cum ar fi reducerea consumului de alimente și pierderea de grăsime – de cele care contribuie la efectele nedorite.
Studiul a fost publicat în revista Cell Metabolism.
Descoperirea ar putea facilita dezvoltarea medicamentelor împotriva obezității
Pentru a explora modul în care semaglutida intervine în activitatea cerebrală, cercetătorii au utilizat șoareci. Aceștia au monitorizat ce celule nervoase au fost activate de medicament și apoi le-au stimulat – fără a administra efectiv medicamentul.
Rezultatul a fost că șoarecii au consumat o cantitate mai mică de hrană și au slăbit, exact ca și când ar fi primit semaglutidă. Atunci când aceste celule nervoase au fost distruse, efectul medicamentului asupra poftei de mâncare și pierderii de grăsime s-a diminuat semnificativ. Cu toate acestea, efectele secundare, precum greața și pierderea masei musculare, au persistat.
„Acest lucru sugerează că aceste celule nervoase reglează efectele benefice ale semaglutidei. Un grup specific de celule nervoase a fost identificat ca fiind necesar pentru efectele pe care semaglutida le produce asupra greutății și apetitului, dar care nu par să contribuie semnificativ la efectele secundare, precum greața. Dacă reușim să direcționăm tratamentele exclusiv asupra acestor celule, am putea menține efectele pozitive și reduce reacțiile adverse,” explică Júlia Teixidor-Deulofeu, autoarea principală a studiului și doctorandă la Academia Sahlgrenska.
Noi perspective asupra modului în care semaglutida acționează cerebral
Celulele nervoase identificate sunt situate într-o anumită zonă a creierului, numită complex vagal dorsal. Pentru cercetători, această descoperire reprezintă nu doar un prim pas spre un posibil tratament îmbunătățit, ci și noi informații privind modul în care semaglutida acționează în creier.
De asemenea, studiul oferă o înțelegere mai profundă a modului în care trunchiul cerebral reglează balanța energetică.
