Un declin inevitabil? Europa se confruntă cu o criză demografică fără precedent până în 2100
Un raport recent emis de Națiunile Unite referitor la perspectivele populației mondiale subliniază o tendință alarmantă: Europa se află pe calea unui declin demografic grav, în special în regiunile estice și sud-estice ale continentului. Conform estimărilor din raport, până la sfârșitul secolului XXI, multe state europene ar putea experimenta o pierdere semnificativă a populației – un fenomen care va avea consecințe importante în arenele economică, socială și politică.
Declin rapid în Est și Sud-Estul Europei
În estimarea „varianta medie” a proiecțiilor ONU, Ucraina apare ca țara europeană cu cel mai notabil declin demografic, cu o scădere relativă prevăzută de 61% comparativ cu nivelul din 2025. Alte țări din această regiune se confruntă, de asemenea, cu scăderi alarmante: Albania și Lituania (-57%), Bosnia și Herțegovina (-56%) și Macedonia de Nord (-52%).
Această diminuare a populației se datorează unui amalgam de factori: natalitate redusă, migrație masivă și îmbătrânirea populației. În multe dintre aceste state, persistă tendințe sociale și economice care au început după colapsul blocului comunist, incluzând lipsa de investiții, oportunități de carieră limitate și instabilitate politică.
Europa își pierde cetățenii: o tendință generală
Tendințele demografice nu sunt restricționate doar la estul Europei. Raportul ONU arată că, până în 2100, în toate țările europene, numărul deceselor va depăși numărul nașterilor. Cu alte cuvinte, întreaga populație a continentului este pe o traiectorie descendentă.
Migrația externă amplifică această situație, în special în țările mai sărace. Cetățenii din estul Europei, în căutarea unei vieți mai bune, continuă să emigreze masiv spre economiile mai avansate din vest și nordul Europei. Aceasta generează un dezechilibru demografic semnificativ în regiunile de origine.
Cu toate acestea, există și excepții notabile: doar opt țări europene vor experimenta o creștere a populației până la sfârșitul secolului, iar această expansiune se va datora aproape în întregime imigrației. Printre acestea, Regatul Unit și Franța beneficiază de politici migratorii mai flexibile, care au atenuat efectele declinului natural al populației.
România: un exemplu de declin rapid
Țara noastră nu face excepție – dimpotrivă, România este printre cele mai afectate state. Estimările ONU prezic o scădere de peste 40% a populației până în 2100. Acest declin este susținut de un triplet de fenomene: rata scăzută a natalității, îmbătrânirea accelerată a populației și migrarea constantă a forței de muncă tinere.
În ultimele decenii, milioane de români au ales să părăsească țara pentru a munci în state precum Italia, Spania, Germania și Marea Britanie. Absența unei strategii demografice coerente și a unor politici publice eficiente a agravat această tendință.
Consecințe economice și sociale
Declinul populației europene ridică întrebări serioase în legătură cu viabilitatea sistemelor de protecție socială. O populație în scădere și îmbătrânită implică o forță de muncă în diminuare, ceea ce va genera o presiune imensă asupra sistemelor de pensii, asigurărilor sociale și serviciilor publice.
Scăderea cererii de consum, în paralel cu reducerea numărului de locuitori, ar putea duce la stagnare economică, scăderea investițiilor și facilitarea creșterii șomajului într-o varietate de sectoare ale economiei. Industrie, agricultură și servicii se vor confrunta cu provocări în acoperirea nevoilor de personal calificat dacă nu există o
