Un nou raport internațional scoate în evidență riscurile legate de consumul constant de alimente ultraprocesate, subliniind o legătură alarmantă între aceste produse și o creștere a riscului de deces prematur. Studiul, publicat în renumitul American Journal of Preventive Medicine, oferă dovezi ample care justifică necesitatea unor măsuri urgente în politicile de sănătate publică la nivel mondial.
Ce reprezintă alimentele ultraprocesate?
Alimentele ultraprocesate sunt produse alimentare fabricate în principal din ingrediente extrase din alimente (uleiuri, amidon, zahăr, proteine), precum și din aditivi alimentari, inclusiv coloranți, conservanți, îndulcitori artificiali, arome sau agenți de îngroșare. Aceste produse sunt concepute pentru a oferi un gust plăcut, o durabilitate crescută și o preparare rapidă, însă, din nefericire, adesea au un impact negativ asupra sănătății.
Printre exemplele de alimente ultraprocesate se numără:
– Pâinea albă fabricată industrial
– Prăjiturile, biscuiții și produsele de patiserie preambalate
– Băuturile carbogazoase
– Cerealele îndulcite pentru micul dejun
– Mâncărurile gata de consum sau congelate (precum pizza sau lasagna din supermarket)
– Gustările procesate (chipsuri, batoane de ciocolată)
În ce mod afectează sănătatea?
Conform noului studiu, fiecare creștere de 10% a proporției alimentelor ultraprocesate din dieta zilnică este asociată cu o creștere de aproximativ 3% a riscului de deces prematur, înainte de vârsta de 75 de ani. Pe lângă conținutul ridicat de zahăr, sare și grăsimi nesănătoase, un aspect problematic îl constituie și prezența aditivilor chimici, cum ar fi îndulcitorii artificiali și aromele sintetice, care pot afecta negativ sănătatea metabolică, cardiovasculară și chiar sănătatea intestinală.
Eduardo Augusto Fernandes Nilson, cercetător în cadrul Fundației Oswaldo Cruz din Brazilia, subliniază că doar compoziția nutrițională nu explică pe deplin efectele negative ale acestor produse – structura și procesul de fabricație joacă un rol esențial în riscurile legate de consumul frecvent.
Impactul global: decese legate de consum
Studiul a analizat informații din opt țări, inclusiv SUA, Anglia, Brazilia și Italia, stabilind o corelație clară între nivelul de procesare al alimentelor consumate și mortalitatea din toate cauzele.
Date relevante din studiu:
– În Anglia, 13,8% dintre decesele premature sunt atribuite consumului de alimente ultraprocesate – aproximativ 17.781 de decese anual.
– În SUA, procentul este similar: 13,7%, echivalentul a 124.107 decese pe an.
– Celelalte țări studiate au raportat rate mai mici, dar în creștere, pe măsură ce alimentația occidentală se răspândește la nivel global.
În aceste națiuni, până la 50 – 55% din energia alimentară zilnică provine din produse ultraprocesate, ceea ce amplifică problema “invizibilă” generată de alimentele industriale.
Cine este cel mai expus?
Persoanele cu venituri reduse sau cu acces limitat la produse alimentare proaspete sunt printre cele mai expuse. De asemenea, copiii și adolescenții sunt vulnerabili din cauza marketingului agresiv al alimentelor ultraprocesate, prin pachete de snack pentru școală și absența alternativelor sănătoase în mediile educaționale.
Apel la acțiune: măsuri urgente recomandate
Autorii studiului și specialiștii internaționali cer guvernelor să implementeze măsuri ferme și eficiente în combaterea consumului excesiv de alimente ultraprocesate. Printre propunerile avansate se numără:
– Introducerea impozitelor pe alimentele ultraprocesate, similar impozitelor aplicate tutunului sau băuturilor îndulcite.
– Reglementarea strictă a publicității alimentare destinată.
