Un nou medicament administrat pe cale orală ar putea deveni o opțiune viabilă în locul Ozempic pentru gestionarea diabetului de tip 2 și a obezității, conform unei cercetări recente. Deși eficiența sa nu a fost încă testată la oameni, acest compus ar putea evita unele efecte secundare nedorite asociate cu medicamente similare.
Spre deosebire de familia bine-cunoscută de medicamente agoniste ale receptorului GLP-1, cum ar fi Ozempic, acest nou candidat vizează receptorul β2-adrenergic (β2AR), potrivit Science Alert, care citează un studiu publicat în Cell.
Deși medicamentele care activează β2AR nu sunt ceva nou, salbutamolul, cunoscut sub denumirea de Ventolin, este utilizat de mult în tratamentul astmului, utilizarea lor în diabet și obezitate a fost limitată din cauza riscurilor cardiovasculare.
Cum acționează aceste medicamente
Aceste medicamente pot stimula absorbția glucozei în mușchii scheletici și arderea grăsimilor, imitând efectele exercițiilor fizice; totuși, activarea prelungită a receptorilor β2AR provoacă reacții în lanț prin intermediul proteinelor G, ceea ce duce la creșterea frecvenței cardiace, a tensiunii arteriale și, pe termen lung, la hipertrofie cardiacă.
O echipă de cercetători de la Institutul Karolinska, Universitatea din Stockholm și compania biotech Atrogi AB a descoperit un grup de molecule agoniste β2AR care pot preveni aceste efecte secundare periculoase. Dintre ele, „compusul 15” pare promitător, activând doar căile specifice care stimulează mușchii să utilizeze glucoza fără a afecta inima.
Spre deosebire de medicamentele GLP-1 care scad pofta de mâncare și pot provoca pierdere musculară, compusul 15 nu inhibă apetitul și previne atrofia musculară, făcându-l o opțiune mai sigură pentru pacienți. În plus, fiind administrat oral, elimină necesitatea injecțiilor.
Studiile au fost realizate pe șoareci obezi
Studiile preclinice efectuate pe șoareci obezi au demonstrat că tratamentul cu compusul 15 îmbunătățește considerabil toleranța la glucoză și sensibilitatea la insulină, reduce masa de grăsime și previne pierderea masei musculare.
Testele de fază 1, realizate pe voluntari sănătoși și pacienți cu diabet de tip 2, au validat siguranța administrării orale, dar eficiența rămâne de confirmat în etapele următoare.
Conform biologului molecular Shane Wright, scopul este de a valorifica acțiunea receptorului β2AR în mușchi, unde mediază absorbția glucozei într-un mod benefic pentru controlul glicemiei, fără a provoca efecte adverse cardiace.
În prezent, faza 2 a studiilor clinice este în curs de desfășurare, iar rezultatele vor determina dacă acest compus și altele similare pot deveni tratamente sigure și eficiente pentru diabet și obezitate.
Autorii studiului subliniază, de asemenea, că aceste molecule ar putea avea un potențial terapeutic și pentru afecțiuni precum distrofia musculară sau sarcopenia.
