Solstițiul de iarnă 2022 are loc astăzi. Ce înseamnă asta de fapt?

Solstițiul de iarnă din 2022 are loc miercuri, 21 decembrie, la ora 23:49 (ora României) pentru emisfera nordică. Momentul mai este numit și solstițiul din decembrie.

Solstițiul de iarnă reprezintă momentul astronomic în care Soarele ajunge la Tropicul Capricornului (sau Tropicul de Sud), astfel că noi avem partea de cea mai scurtă zi din an și cea mai lungă noapte din an, în emisfera nordică, atunci când vine vorba de lumina naturală. Indiferent de condițiile meteorologice din zona în care locuim, solstițiul marchează debutul oficial al iernii.

Cuvântul „solstițiu” provine din latină, sol care înseamnă Soare și sistere care înseamnă a sta nemișcat, pentru că, în timpul solstițiului, unghiul dintre razele Soarelui și planul ecuatorial al Pământului (numit declinație) par să rămână neclintite.

Ce înseamnă, de fapt, solstițiul de iarnă?

Așadar, ce înseamnă asta mai exact? Ei bine, la momentul solstițiului de iarnă, Soarele apare la cel mai jos punct pe cer, iar locul în care ajunge pe cer la ora prânzului pare să rămână la fel în zilele înainte și după acest eveniment. Coborârea treptată a Soarelui pe cer se inversează odată cu solstițiul de iarnă, astfel că multe culturi cred că are loc o „renaștere” a Soarelui pe măsură ce avem parte de zile mai lungi și mai multă lumină naturală.

Cu alte cuvinte, orele cu lumină naturală (intervalul de timp între răsărit și apus) au crescut ușor în fiecare zi încă de la solstițiul de vară din luna iunie, care a fost cea mai lungă zi din an (în ceea ce privește lumina naturală). Ziua de 21 decembrie marchează începutul momentului în care zilele vor deveni tot mai lungi, până când vom ajunge din nou la solstițiul de vară din iunie. Apoi, ciclul va reîncepe, notează Farmer’s Almanac.

Câte ore durează cea mai scurtă zi din an?

Deși noi celebrăm solstițiul de iarnă, oamenii care locuiesc în emisfera sudică vor sărbători în același timp sosirea verii. Asta pentru că jumătate din globul pământesc este înclinată departe de Soare, iar cealaltă jumătate este înclinată înspre Soare. Această înclinare departe de Soare aduce zile mai scurte și temperaturi mai scăzute.

Totodată, așa cum explică specialiștii de la Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”, în ziua solstițiului de iarnă, Soarele răsare cu 23° 27′ la sud de punctul cardinal est și apune tot cu același unghi spre sud față de punctul cardinal vest. La momentul amiezii steaua noastră „urcă” – ținând cont de latitudinea medie a tării noastre, de 45° – la numai 21° față de orizont. În consecință, la această dată, durata zilei are valoarea minimă din an, de 8 ore și 50 minute, iar durata nopții are valoarea maximă, de 15 ore și 10 minute (pentru București).

Cum țineau strămoșii noștri evidența zilelor?

Strămoșii noștri țineau evidența zilelor prin observarea Soarelui, pe măsură ce steaua noastră se deplasa pe cer și producea umbre în timpul zilei și la momente diferite din an. De fapt, istoricii cred că monumentul Stonehenge din Anglia a fost construit pentru a ține evidența progresului anual al Soarelui.

Solstițiul de iarnă joacă un rol important în diverse culturi încă din vremurile antice și până în zilele noastre. Mai mult, numeroase tradiții, simboluri și ritualuri asociate cu sărbătoarea Crăciunului sunt, de fapt, asociate cu festivitățile culturilor păgâne la momentul solstițiului de iarnă.

Vă mai recomandăm să citiți și:

De ce ne îmbolnăvim iarna?

Neurocercetătorii explică ce se întâmplă în creierul nostru iarna

Arheologii au descoperit cel mai vechi mormânt egiptean, orientat spre solstițiul de iarnă

Singurul oraș din lume care va mai putea găzdui Jocurile Olimpice de iarnă dacă emisiile globale nu sunt reduse



Postari asemanatoare :

468 ad

Comments are closed.