Ploaia Artificială în Xinjiang: Cum a Reușit China să Regleze Vremea cu Un Kilogram de „Semințe de Nori”
Într-o eră în care schimbările climatice, secetele prelungite și deșertificarea pun în pericol ecosistemele și comunitățile la nivel global, China a realizat un salt semnificativ dincolo de prognozele meteorologice clasice. În vara anului 2023, cercetătorii din China au reușit să provoace ploi artificiale în regiunea aridă Xinjiang, desfășurând un experiment inovator ce îmbină drone, pulbere de iodură de argint și supercomputere. Rezultatul subliniază nu doar un succes științific impresionant, ci și potențialul geoingineriei de a deveni un instrument valoros în combaterea schimbărilor climatice și crizelor de mediu.
Un experiment de amploare în inima deșertului
Pe 9 iulie 2023, Administrația Meteorologică din China a demarat un program de însămânțare a norilor în regiunea Xinjiang, grav afectată de secetă și de expansiunea deșerturilor Taklamakan și Gobi. Pentru această operațiune, cercetătorii au folosit două tipuri de drone dotate cu „bare de flacără” conținând iodură de argint – un agent care facilitează formarea de cristale de gheață în stratosferă, inițiind astfel procesul de condensare a vaporizării apei.
Dispersia substanței a fost efectuată la o altitudine aproximativă de 5.500 de metri, cu o rată de eliberare de doar 0,28 grame pe secundă. În total, s-a utilizat doar un kilogram de iodură de argint – o cantitate extrem de mică pentru un rezultat atât de remarcabil.
Aproape 70.000 de metri cubi de apă au fost produși prin această metodă, echivalentul a 30 de bazine olimpice. Imaginile transmise de sateliți au arătat o ridicare a norilor cu 3 kilometri și o reducere a temperaturii de până la 10°C la vârful lor – dovezi clare ale intensificării procesului de generare a ploilor.
Cum acționează ploaia artificială?
În contextul schimbărilor climatice, ideea de „însămânțare a norilor” nu este o noutate, având origini încă din anii ’40. Totuși, implementarea acestui concept folosind tehnologii moderne, cum ar fi dronele autonome și inteligența artificială, marchează o evoluție semnificativă în domeniul geoingineriei.
Tehnologia se bazează pe inserarea de particule (în acest caz, iodură de argint) în norii existenți, pentru a stimula formarea picăturilor de apă. Particulele acționează ca nucleu pentru condensare, în jurul căruia vaporii de apă se solidifică, dând naștere fie cristalelor de gheață, fie picăturilor de ploaie.
Dacă condițiile sunt favorabile – umiditate adecvată, temperaturi scăzute și prezența norilor – procesul poate grăbi formarea precipitațiilor. În cadrul experimentului din Xinjiang, combinația exactă de condiții meteo, dozaj de compus chimic și echipamente avansate a generat rezultate cuantificabile, apreciate de comunitatea științifică.
Validare științifică exhaustivă
Pentru a atesta impactul intervenției, cercetătorii au realizat o validare în trei etape. În primul rând, spectrometrele utilizate pe teren au arătat o creștere notabilă a diametrului picăturilor de ploaie – de la 0,46 mm la 3,22 mm. De asemenea, imaginile obținute din satelit au demonstrat o modificare rapidă a structurii norilor și a activității convective.
Din punct de vedere statistic, o analiză detaliată a comparat datele de ploaie generate artificial cu cele din ultimele cinci decenii în aceleași zone. Aceasta a evidențiat o creștere de 3,8% a cantității de precipitații în timpul experimentului.
