În toamna anului 2023, seismele nu au fost neapărat cutremure convenționale, însă planeta noastră a rezonat într-un ritm constant timp de opt până la nouă zile, un semnal ciudat, care se repeta o dată la aproximativ 90 de secunde. Rețelele globale de monitorizare seismică au perceput această pulsație misterioasă, iar inițial nu exista vreo explicație clară. Ajuns în mass-media sub denumirea de unidentified seismic object (USO), acest semnal rar a mobilizat zeci de cercetători din întreaga lume pentru a identifica sursa fenomenului, potrivit The Guardian.
## Originea înfricoșătoare din Groenlanda: un mega-tsunami provocat climatic
În cele din urmă, sursa semnalului a fost identificată în fjordul Dickson, situat în nord-estul Groenlandei. Între 16 și 17 septembrie 2023, o masă enormă de rocă și gheață, estimată la milioane de metri cubi, a căzut în fjord, provocând un tsunami deja enorm. Dar detaliile nu se opreau aici. Forma vâsluită și laterală a fjordului a transformat tsunami-ul într-un fenomen de sloshing: apa s-a lovit de pereții abrupți și a oscilat continuu, generând un semnal seismologic slab, dar persistent, timp de aproximativ nouă zile. A fost o serie de unde staționare, denumite „seiche”, care au călătorit în întreaga lume la o frecvență singulară, cu un ritm repetitiv uimitor și o durată fără precedent.
Modelarea avansată (inclusiv studii publicate în Science și cercetări pe arXiv) susține această ipoteză: simulări de mare rezoluție și interpretări computerizate au reprodus perfect frecvența de 10,88 mHz (aproximativ o pulsație la 90 de secunde) și durata evenimentului.
## Implicații climatice și viitorul monitorizării planetare
Deși nu s-au înregistrat victime în urma acestui cutremur (din fericire, zona era nelocuită în momentul colapsului), impactul asupra patrimoniului și mediului local a fost semnificativ: ruine inuite vechi de secole au fost distruse, iar stații de cercetare au fost amenințate de valuri uriașe. Ceea ce părea odată o anomalie captivantă s-a dovedit a fi un rezultat direct al încălzirii globale: topirea rapidă a ghețarilor a compromit stabilitatea munților și a generat alunecări masive de teren. Groenlanda reprezintă un „laborator viu” pentru asemenea fenomene climato-geologice, iar aceste evenimente sunt din ce în ce mai frecvente.
Apariția misterului USO a evidențiat că monitorizarea seismică globală, împreună cu sateliți (precum NASA SWOT) și inteligența artificială (modelări ML), ne poate oferi informații rapid și exact despre fenomene extreme cauzate de schimbările climatice. Fenomene aparent locale pot avea ecouri globale și din acest motiv, eforturile de supraveghere trebuie să fie intensificate.
