Se împlinesc 482 de ani de la decesele savantului care a dovedit că Pământul orbitează în jurul Soarelui.

Se împlinesc 482 de ani de la decesele savantului care a dovedit că Pământul orbitează în jurul Soarelui.

Articol informativ: 24 mai – 482 de ani de la trecerea în neființă a lui Nicolaus Copernic, părintele astronomiei contemporane

În data de 24 mai 2024 se împlinesc 482 de ani de la decesul marelui astronom polonez Nicolaus Copernic (1473–1543), o personalitate remarcabilă a Renașterii europene care a transformat pentru totdeauna percepția umanității asupra Universului. Copernic a fost nu doar un astronom de excepție, ci și matematician, economist, preot și prelat catolic, deschizând calea unei revoluții științifice autentice.

Teoria heliocentrică – o conceptie care a zguduit Evul Mediu

Nicolaus Copernic este creatorul teoriei heliocentrice, care afirmă că Soarele este centrul sistemului solar, iar planetele – inclusiv Pământul – se învârt în jurul său. Această viziune a fost în contradicție directă cu teoria geocentrică a lui Claudius Ptolemeu, care a predomiat timp de peste o mie de ani și susținea că Pământul ocupa centrul Universului.

Lucrarea esențială a lui Copernic, „De Revolutionibus Orbium Coelestium” (Despre mișcările de revoluție ale corpurilor cerești), apărută în 1543, chiar în anul morții sale, reflectă rezultatele a patru decenii de studii și observații. În această lucrare, Copernic a arătat că modelul geocentric era ineficient și că mișcările planetelor se explicau mai bine din perspectiva unui model heliocentric.

Impactul colosal al noii paradigme

Teoria heliocentrică a influențat profund gândirea științifică și filozofică din acea perioadă. Aceasta nu numai că a simplificat explicațiile privind mișcările planetelor în comparație cu modelul ptolemeic, dar a și modificat radical modul în care oamenii percep locul lor în Univers. Conceptul că Pământul nu este centrul creației divine a dus la o revizuire a dogmei religioase și a modului în care oamenii relaționează cu cosmosul.

Această viziune revoluționară a deschis porțile dezvoltării astronomiei moderne și a influențat gândirea unor mari savanți precum Galileo Galilei, Johannes Kepler și Isaac Newton.

Opoziția față de ideile copernicane

Deși baza sa științifică era solidă, teoria heliocentrică a întâmpinat o opoziție puternică din partea autorităților religioase. În anul 1616, Papa Paul al V-lea a condamnat oficial opera lui Copernic, iar modelul heliocentric a fost interzis de Biserica Catolică. Totuși, această condamnare nu a stopat răspândirea ideilor copernicane, care au fost recunoscute și validate abia în secolul XVII, în special prin observațiile telescopice ale lui Galileo și calculele lui Kepler despre orbitale eliptice ale planetelor.

Moștenirea lui Copernic

Astăzi, Nicolaus Copernic este recunoscut ca unul dintre părinții astronomiei moderne. Contribuția sa nu consta doar în crearea unei noi formule referitoare la structura Universului, ci și în introducerea unei metode raționale, bazate pe dovezi și argumente logice, prefigurate de metodele științifice contemporane.

În cinstea sa, numele său a fost atribuit unui crater lunar (Craterul Copernic), unui asteroid (1322 Coppernicus) și mai multor instituții științifice.

Alte evenimente semnificative din data de 24 mai

Ziua de 24 mai mai celebrează și alte evenimente importante din istoria științei și culturii:

– 1686 – A văzut lumina zilei Daniel Fahrenheit, fizician german cunoscut pentru scala termometrică ce îi poartă numele și pentru că a fost primul care a utilizat mercurul în termometre.
– 1844 – Samuel Morse realizează prima transmisie telegrafică, un moment crucial în evoluția comunicării moderne.
– 1864 – Domnitorul Alexandru Ioan Cuza inițiază