Schimbările climatice și comportamentul uman: cum ne influențează încălzirea globală achizițiile

Schimbările climatice nu reprezintă doar un punct fierbinte pe agenda politicienilor lumii. Vorbim despre un fenomen căruia ar trebui să îi alocăm cu toții importanța cuvenită, deoarece ne influențează în mod direct.

Poate te gândești că schimbările climatice nu au nicio legătură cu tine. Acest termen pompos ține de responsabilitatea instituțiilor și liderilor globali, îți spui adesea, fără șă știi că, în realitate, de schimbările climatice depind toate aspectele din viața ta.

De exemplu, din cauza schimbărilor climatice, costul vieții tale este mai scump. Cum așa? E simplu. Din cauza fenomenelor meteo extreme, care sunt o consecință directă a schimbărilor climatice, culturile de cereale sunt compromise. Prin urmare, cererea de pe piață va fi mai mare decât oferta, ceea ce va duce la scumpiri masive în lanț, la alimentele de larg consum.

Aceasta e doar una dintre modalitățile prin care schimbările climatice te pot afecta. Însă copiii au cel mai mult de suferit de pe urma acestui fenomen.

De exemplu, tinerii care trăiesc în Republica Centrafricană, Ciad, Nigeria, Guineea și Guineea-Bissau sunt cei mai expuși riscului de a resimți impactul schimbărilor climatice, care le pun în pericol sănătatea, educația și protecția și îi expun unor boli fatale, potrivit unui raport al UNICEF, lansat la finele acestei săptămâni.

„The Climate Crisis Is a Child Rights Crisis: Introducing the Children’s Climate Risk Index” [Criza climatică este o criză a drepturilor copilului: Prezentarea indicelui de risc climatic în rândul copiilor] este prima analiză completă a riscului climatic din perspectiva copiilor.

Realitatea evidențiată de analize este una devastatoare. Se pare că aproximativ un miliard de copii – aproape jumătate dintre cele 2,2 miliarde de copii ai lumii – trăiesc într-una dintre cele 33 de țări clasificate cu „risc extrem de ridicat”.

Acești copii sunt expuși unei combinații fatale de șocuri climatice și de mediu multiple, însoțite de o vulnerabilitate crescută din cauza serviciilor esențiale neadecvate, precum cele din domeniul apei, salubrității, sănătății și educației. Rezultatele reflectă numărul copiilor afectați în prezent – este posibil însă ca cifrele să devină mai alarmante odată cu accelerarea impactului schimbărilor climatice.

„Este pentru prima oară când avem o imagine completă a vulnerabilității copiilor la schimbările climatice și a locurilor în care apare această vulnerabilitate, iar această imagine este cumplită, aproape de neînchipuit. Șocurile climatice și de mediu subminează toate drepturile copilului, de la acces la aer curat, la hrană și apă sigură până la educație, locuințe, lipsa exploatării și chiar dreptul lor la supraviețuire. Practic, va fi afectată viața fiecărui copil”, a declarat Henrietta Fore, directorul executiv al UNICEF.

„De trei ani, copiii din lumea întreagă își fac auzite vocile pentru a cere luarea de măsuri. UNICEF sprijină apelul lor la schimbare cu un mesaj categoric – criza climatică este o criză a drepturilor copilului”, a mai spus oficialul UNICEF.

Cum ne influențează încălzirea globală achizițiile

Efectele schimbărilor climatice merg chiar mai departe de factorii prezentați mai sus. Practic, inclusiv achizițiile ne sunt influențate de schimbările climatice, iar acesta este, poate, singurul lucru pozitiv în toată această ecuație globală.

Se pare că începem să devenim mai implicați și să ne pese mai mult de impactul pe care îl avem, prin achizițiile noastre, asupra mediului înconjurător.

Majoritatea consumatorilor (83%) spun că firmele ar trebui să fie proactive și preocupate constant de politicile de mediu, sociale și de guvernanță corporativă (ESG), iar 76% arată că vor întrerupe relația cu companii care nu tratează bine angajații, mediul înconjurător sau comunitatea în care își desfășoară activitatea, potrivit sondajului “Consumer Intelligence on ESG” realizat de PwC la nivel global.

”Consumatorii și angajații doresc ca firmele să se implice proactiv în rezolvarea problemelor de mediu sau ale societății, nu doar să respecte reglementările și sunt pregătiți să recompenseze sau să penalizeze mărcile în consecință. Potrivit rezultatelor sondajului, consumatorii caută informații despre activitățile și investițiile în ESG în diferite surse, dacă firmele nu au raportări specifice”, a declarat Monica Movileanu, Partener PwC România.

Astfel, peste 80% dintre angajați sunt dispuși să lucreze pentru companii care sunt preocupate de problemele de mediu, sociale și de guvernanță corporativă, în timp ce 80% dintre consumatori sunt dispuși să cumpere produsele/serviciile acestora.

Deși percepția este că firmele investesc mai mult decât în urmă cu zece ani în proiecte de mediu, mai mult de jumătate dintre consumatori (57%) afirmă că organizațiile ar trebui să depună mai multe eforturi pentru a promova probleme precum schimbările climatice și reducerea consumului de apă. De asemenea, 48% dintre respondenți vor ca firmele să avanseze în planurile privind diversitatea și incluziunea și securitatea și confidențialitatea datelor. În același timp, 54% se așteaptă ca firmele să rezolve problemele de guvernanță corporativă, precum respectarea legilor și reglementărilor și reducerea diferențelor salariale.

Mai mult de jumătate dintre consumatorii la nivel global au devenit mai interesați de produsele ecologice 

De asemenea, mai mult de jumătate dintre consumatorii la nivel global au devenit mai interesați de produsele ecologice în timpul pandemiei, arată sondajul PwC Global Consumer Insights Pulse.

Este o schimbare de comportament de durată, produsă pe fondul pandemiei care le-a lăsat oamenilor mai mult timp la dispoziție pentru a-și analiza modul de viață și implicațiile pe care activitățile lor zilnice, inclusiv cumpărăturile, le au asupra mediului înconjurător. Această schimbare se observă dacă ne uităm comparativ la răspunsurile din ediția 2019 a aceluiași sondaj.

Înainte de pandemie, doar 35% dintre respondenți alegeau produse sustenabile pentru a proteja mediul înconjurător, 37% căutau produse cu ambalaje prietenoase cu mediul (eco friendly) și 41% evitau folosirea plasticului pe cât posibil. Ediția din acest an arată o creștere între 10 și 20 de puncte procentuale a răspunsurilor afirmative la fiecare dintre aceste întrebări.

În timp ce preocuparea pentru mediu a crescut vizibil în rândul milenialilor cu vârste între 27 și 32 de ani (circa 60% fiind interesați de produse ecologice și să cumpere de la companii care protejează mediul), cei din generația Z cu vârste între 23 și 26 de ani sunt cei mai sceptici atunci când vine vorba despre sustenabilitate la cumpărături.

Diferența de comportament dintre aceste generații ar putea fi explicată de percepția celor mai tineri că este mai costisitor sau mai dificil să cumperi produse bio, sănătoase și cu un impact minim asupra mediului. Cei mai interesați de transparența trasabilității și a originii unui produs sunt milenialii “maturi”, cu vârste cuprinse între 33 și 36 de ani, aproape două treimi vrând să cunoască astfel de informații.

Totuși, arată datele analizei, unii consumatori sunt sceptici și nu cunosc sau nu cred în conceptul de cumpărături sustenabile invocând prețul mare, calitatea îndoielnică, disponibilitatea limitată sau lipsa timpului pentru a le căuta.

Prin urmare, comportamentul oamenilor în raport cu mediul înconjurător este în plină schimbare și evoluție, devenind tot mai responsabil, însă suntem de-abia la începutul unui drum lung și anevoios. E nevoie de politici publice care să susțină și să încurajeze comportamentele eco-friendly, iar oamenii trebuie să știe că schimbările climatice nu sunt doar un termen pompos în discursurile politice, ci un aspect care ne influențeză radical viața și calitatea ei.



Postari asemanatoare :

468 ad

Comments are closed.