Valurile de căldură din oceane devin o amenințare majoră: Impactul crizei climatice asupra ecosistemelor marine și asupra comunităților umane
Un studiu internațional recent, menționat de publicația The Guardian, scoate în evidență o realitate îngrijorătoare: valurile de căldură din oceane s-au intensificat de trei ori în frecvență și durată în ultimele decenii, ca rezultat direct al crizei climatice. Aceste episoade extreme de temperatură nu reprezintă doar o manifestare a încălzirii globale, ci și un catalizator pentru catastrofe ecologice și meteorologice cu efecte devastatoare la nivel mondial.
Creșterea îngrijorătoare a valurilor de căldură marine
Potrivit cercetării, aproximativ 50% din valurile de căldură marine înregistrate după anul 2000 nu ar fi avut loc fără intervenția activităților umane, în special arderea combustibililor fosili. Acesta este primul studiu de o asemenea amploare care analizează efectele schimbărilor climatice asupra extremelor termice din oceane.
În medie, aceste valuri de căldură au acum temperaturi cu până la 1°C mai ridicate decât în trecut, iar în anumite zone – precum Marea Mediterană – temperatura apei a depășit cu 5°C media în timpul acestor evenimente. „E ca și cum ai înota într-o supă,” a declarat dr. Marta Marcos, coordonatoarea studiului și cercetătoare la Institutul Mediteranean pentru Studii Avansate din Mallorca, Spania.
Ciclul vicios al încălzirii oceanelor
Oceanele au un rol esențial în menținerea echilibrului climatic al planetei, funcționând ca un imens „burete termic” care absoarbe excesul de căldură și dioxidul de carbon (CO₂). Totuși, pe măsură ce oceanele se încălzesc, capacitatea lor de absorbție a CO₂ scade, accelerând astfel încălzirea globală într-un cerc vicios periculos.
În plus, peste 90% din energia termică suplimentară generată de efectul de seră este reținută de oceane, ceea ce înseamnă că orice creștere a emisiilor de gaze cu efect de seră se traduce aproape imediat prin creșterea temperaturii apelor marine.
Efectele asupra ecosistemelor marine
Valurile de căldură au un impact profund asupra biodiversității marine. Pădurile de alge și recifele de corali – ecosisteme vitale pentru viața marină și pescuitul comunităților costiere – sunt printre cele mai expuse riscurilor.
În aceste condiții extreme, coralii suferă fenomene de albire, ceea ce duce la pierderi masive ale acestora. În plus, numeroase specii marine migrează spre ape mai reci sau dispar complet din zonele afectate, având implicații semnificative asupra lanțului trofic și economiei locale, bazate pe pescuit.
Furtuni devastatoare și fenomene meteorologice extreme
Efectele încălzirii oceanelor nu se limitează doar la mediul acvatic. Apa mai caldă eliberează mai multă energie în atmosferă, contribuind la dezvoltarea furtunilor tropicale mai severe și a ploilor abundente. Acest lucru s-a manifestat, de exemplu, în inundațiile catastrofale din Libia, în 2023, unde temperaturile marine ridicate cu până la 5,5°C au crescut de 50 de ori probabilitatea unui astfel de dezastru.
Aerul cald reține mai multă umiditate, ceea ce provoacă ploi torențiale masive într-un interval scurt de timp – un factor crucial în generarea inundațiilor rapide și devastatoare.
Oceanele, sub un atac constant
În perioada 1940–1950, oceanele înregistrau în medie doar 15 zile pe an cu valuri de căldură. În prezent, această medie a crescut la aproape 50 de zile, iar în regiuni precum Oceanul Indian, Atlanticul tropical și Pacificul de vest, se ating până la 80 de zile de valuri termice anual – echivalentul unei zile din cinci.
Valurile de căldură nu mai sunt un fenomen izolat, ci o nouă realitate climatică.
