România, printre fruntașii în sărăcie în Uniunea Europeană: Cei mai afectați sunt copiii.

România, printre fruntașii în sărăcie în Uniunea Europeană: Cei mai afectați sunt copiii.

Deși România generează și aruncă anual milioane de tone de alimente, țara continuă să se mențină pe un loc fruntaș în ceea ce privește sărăcia în Uniunea Europeană. Conform datelor Eurostat, mai mult de 40% dintre copiii români se află în pericol de sărăcie, iar situația socială rămâne alarmantă.

România se plasează pe locul 2 în Uniunea Europeană în privința riscurilor de sărăcie și excluziune socială, conform celor mai noi informații furnizate de Eurostat. Copiii sunt cei mai afectați: 41,5% trăiesc în condiții de vulnerabilitate, iar tinerii se confruntă cu lipsuri materiale și sociale considerabile.

Paradoxal, în același timp, România este printre națiunile care aruncă cele mai mari cantități de alimente, deși mulți cetățeni aleg să meargă la culcare fără a mânca.

Copiii sunt cei mai afectați de sărăcie în România

În acest context, Banca pentru Alimente Cluj scoate în evidență dezechilibrul sever dintre surplusul de alimente și nivelul ridicat al sărăciei. Organizația strânge produse alimentare de la companii și le redirecționează către copii, seniori și familii vulnerabile din patru județe. În 2024, aproape 1.500 de tone de alimente au fost salvate de la risipă în aceste regiuni, transformate în peste 2,9 milioane de porții de mâncare.

„Problema nu poate fi soluționată doar prin măsuri punctuale. Este nevoie de politici publice coherente, prevenție și investiții reale în educație, sănătate și suport social”, afirmă Andreea Bobiș, vicepreședintele executiv al organizației, într-un comunicat de presă.

Printre cauzele fundamentale ale sărăciei, organizația subliniază inflația ridicată (cea mai mare din UE), veniturile mici și absența oportunităților de muncă, precum și o infrastructură precar pentru redistribuirea resurselor.

Autoritățile, companiile și fiecare individ pot contribui: prin diminuarea risipei, donarea alimentelor în surplus, sprijinirea organizațiilor de teren sau promovarea problemei în comunități.

„Fiecare verigă trebuie să își joace partea. Surplusul alimentar nu reprezintă o problemă, ci o resursă capabilă să salveze vieți”, mai adaugă Andreea Bobiș.