Dealul de la Coțofenești – Redescoperirea unei Cetăți Geto-Dacice Prin Tehnologie Modernă
În adâncul pădurilor dense ale județului Prahova, ascuns între vegetație și răgazul timpului, Dealul de la Coțofenești revine în centrul atenției comunității și specialiștilor. Aici, în anul 1926, un copil a făcut o descoperire arheologică remarcabilă – un coif de aur pur, provenind din secolul al IV-lea î.e.n., aparținând civilizației geto-dacice. Aceasta descoperire va fi recunoscută drept una dintre cele mai prețioase piese de tezaur ale României.
La aproape un secol de la acel moment, autoritățile și cercetătorii decid să revizualizeze această zonă enigmatică. De această dată, însă, investigațiile nu încep cu unelte tradiționale, ci cu tehnologia contemporană: scanarea aeriană LiDAR, un sistem inovator care permite experților să observe dincolo de vegetație, ajungând direct la contururile terenului străvechi.
LiDAR: Tehnologia care dezvăluie istoria
LiDAR (Light Detection and Ranging) este o tehnologie bazată pe senzori optici care emit impulsuri laser către suprafața Pământului. Instalate pe drone sau avioane, aceste instrumente colectează miliarde de puncte de date, generând o imagine detaliată în 3D a reliefului. Este o „radiografie” a terenului, care îndepărtează copacii și arbuștii din peisaj, dezvăluind urme ale unor epoci anterioare – terase, șanțuri, ziduri, forme geometrice ce nu pot fi rezultatul naturii.
Astfel de descoperiri au fost deja realizate în Cambodgia, la Angkor Wat, unde a fost identificată o rețea urbană completă. În America Centrală, o mare parte din civilizația Maya a fost „rescrisă” datorită LiDAR. Acum, Dealul de la Coțofenești beneficiază de această tehnologie avansată, în cadrul unui program arheologic național finanțat prin fonduri europene.
Descoperiri recente: dincolo de legende
Rezultatele scanării LiDAR la Coțofenești sunt promițătoare și au generat entuziasm în rândul comunității arheologice: terase, forme geomorfologice neregulate, posibile fundații sau ziduri ale unei cetăți, toate sugerând o activitate umană semnificativă în trecut. Mihai Dumitrache, directorul Muzeului Național de Istorie și Arheologie Prahova, atestă natura impresionantă a acestor rezultate. Aceste descoperiri întăresc ipoteza că în acea zonă a existat nu doar o simplă așezare, ci o structură fortificată – o cetate getică.
Urme ale istoriei, dar și ale contemporaneității: provocări moderne
Suprafața destinată cercetărilor cuprinde peste două hectare de teren accidentat, într-o zonă greu accesibilă – motiv pentru care investigații sistematice pe scară largă nu au avut loc până acum. Accesibilitatea auto este restricționată la vehicule de teren, iar în perioadele ploioase devine aproape imposibilă. De asemenea, există semne ale unor intervenții ilegale: gropi săpate aleatoriu, probabil de către căutători de comori neautorizați – o problemă majoră ce pune în pericol integritatea sitului arheologic. Din fericire, nu există dovezi că ar fi fost furate obiecte prețioase.
Săpături planificate și implicarea tinerilor cercetători
Cercetările fizice vor începe în vara acestui an și vor implica echipe formate din arheologi, experți în prospecțiuni geofizice și studenți de la facultățile de istorie și arheologie din întreaga țară. Proiectul preconizează sesiuni de scanări suplimentare, cartografiere detaliată și evaluarea celor mai promițătoare zone de săpătură. Dacă se vor descoperi artefacte de valoare sau elemente de
