România se confruntă cu o perioadă dificilă, marcată de daune semnificative generate de grindină și fenomene extreme ale vremii. În ultimele săptămâni, mai mult de 120.000 de hectare de terenuri agricole – livezi, viță de vie, legume și câmpuri – au fost afectate, iar pierderile financiare sunt evaluat la peste 150 de milioane de euro. Fermierii lansează un apel urgent: fără sprijinul Sistemului Național Antigrindină, agricultura se expune unor pierderi permanente, însă autoritățile întârzie luarea deciziilor, blocând un mecanism esențial.
## Suspendarea sistemului și valul de nemulțumiri din teren
În 2024, Ministerul Agriculturii a hotărât suspendarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor, justificând că în anumite regiuni fermierii au sesizat că acest sistem ar perturba ciclul natural al precipitațiilor și ar contribui la secetă. Aproximativ 110 puncte de decolare au fost oprite, fără a fi prevăzute resurse bugetare pentru anul 2025, iar această hotărâre a generat nemulțumirea altor agricultori, care consideră sistemul esențial.
Clubul Fermierilor Români și Asociația Producătorilor Agricoli din Dolj au trimis scrisori către Guvern, Ministerul Agriculturii și Președinție, cerând repornirea urgentă a sistemului. Potrivit reprezentanților lor, în absența rachetelor antigrindină, pagubele nu se limitează doar la recolte, ci se extind și asupra caselor, infrastructurii și colaborărilor comerciale ale fermelor. În Mehedinți și Dolj, recentele furtuni au deteriorat acoperișuri, au avariat vehicule și au compromis culturile de viță de vie și legume.
## Teorii, lipsă de studii și divizarea agricultorilor
O parte dintre fermieri se opun activării sistemului, argumentând că rachetele antigrindină reduc cantitatea de precipitații. Această teorie, contestată de experți, întreține o dezbatere aprinsă în rândul agricultorilor. Ionel Arion, președintele Federației Naționale Pro Agro, susține că decizia de suspendare nu se bazează pe date științifice solide: „Trebuie să ne fundamentăm deciziile strict pe știință și nu pe considerente de imagine sau pentru a răspunde intereselor locale.”
Modelele internaționale indică o direcție complet diferită: Croația, Ungaria, Serbia și Franța folosesc aceste sisteme de zeci de ani, protejând nu doar sectorul agricol, ci și infrastructura locală. În Republica Moldova, suprafețele acoperite de sisteme antigrindină depășesc 1,5 milioane de hectare, iar utilizarea rachetelor antigrindină este coordonată la nivel național.
## Impactul real asupra fermierilor și lanțului economic
Pentru agricultori, grindina este nu doar o problemă de producție, ci și una contractuală. Multe ferme colaborează strâns cu lanțurile de retail și sectorul HoReCa, fiind obligate să livreze cantități și calități specifice. Nerespectarea acestor contracte poate conduce la penalizări financiare semnificative și la pierderea partenerilor comerciali. În plus, culturile viticole, pomicole și legumicole, în care s-au investit fonduri europene considerabile, sunt extrem de vulnerabile și dificil de refăcut rapid după un dezastru natural.
Bogdan Chiripuci, reprezentant al Clubului Fermierilor Români, transmite un avertisment: „În special în regiunile unde fermierii solicită acest lucru, sistemul trebuie repornit. Nu avem nevoie de diviziune între agricultori, ci de o strategie echilibrată care să protejeze pe toată lumea.”
În prezent, costul protecției prin intermediul sistemului antigrindină este relativ scăzut – între 11 și 19 euro pe hectar – în comparație cu daunele de milioane cauzate de grindină. Fermierii solicită nu doar repornirea sistemului, ci și extinderea acestuia în zonele cu risc ridicat și crearea unui mecanism rapid de compensare financiară.
