Prototaxites: Misterul Vieții Multicelulare din Era Devoniană
În fascinanta istorie a descoperirilor paleontologice, foarte puține organisme au generat atât de multe controverse științifice precum Prototaxites – fosile vechi de peste 400 de milioane de ani, a căror proveniență și natură biologică continuă să ridice întrebări. Aceste structuri enigmatice, mari și extrem de complexe, par să fi avut un rol important în ecosistemele antice ale Pământului, însă toate încercările de a le clasifica într-un regn biologic au fost zadarnice până acum. Așadar, ce reprezintă Prototaxites și de ce această enigmă rămâne una dintre cele mai mari mistere ale paleontologiei?
Descoperirea și primele teorii
Fosilele de Prototaxites au fost inițial identificate în secolul al XIX-lea, iar datorită dimensiunilor lor impresionante – unele ajungând până la opt metri în înălțime – au fost considerate rămășițe de copaci antici. Într-o perioadă în care pădurile moderne abia se formau, descoperirea acestor „trunchiuri” părea să ofere o explicație justificată.
Cu toate acestea, structura internă a fosilelor nu se asemăna cu cea a lemnului autentic. În 1872, botanistul canadian William Carruthers a propus o nouă teorie, sugerând că Prototaxites ar putea fi, de fapt, alge gigantice, denumind-le Nematophycus, adică „alge în formă de sfoară”. Totuși, lipsa caracteristicilor definitive ale algelor a slăbit această ipoteză.
Ipoteza fungică: o ciupercă gigantică?
O teorie nouă și influentă a fost formulată în 2007, când cercetătorul Kevin Boyce de la Universitatea Stanford, în colaborare cu Francis Hueber de la Smithsonian Institution, a analizat izotopii de carbon din fosilele de Prototaxites. Descoperirile lor sugerau că aceste organisme obțineau carbon din surse externe, asemenea ciupercilor contemporane. Această analogie ecologică părea logică, iar comunitatea științifică a început să considere Prototaxites drept un tip de fung gigantic, o ciupercă colosală ce domina peisajul din perioada Devoniană.
Cu toate acestea, situația s-a complicat odată cu noile cercetări.
Ipoteza recentă: o formă de viață necunoscută
Un studiu recent realizat de o echipă de la Universitatea din Edinburgh, sub conducerea paleontologului Corentin Loron, a zguduit teoriile anterioare. Echipa a analizat o specie de Prototaxites descoperită în Scoția, denumită Prototaxites taiti. Spre deosebire de alte forme gigantice, aceasta era mult mai mică și, mai important, prezenta diferențe structurale și chimice semnificative comparativ cu ciupercile cunoscute.
Analiza celulară a relevat o absență totală a chitinei – componenta fundamentală care constituie pereții celulari ai fungilor. În plus, structurile microcelulare ale P. taiti nu coincideau cu cele ale niciunui organism recunoscut din regnul fungi sau din alte categorii biologice actuale. Această anomalie a dus la concluzia că Prototaxites nu poate fi considerat o ciupercă în sensul tradițional și, poate, nu se încadrează în niciun regn cunoscut.
O linie evolutivă dispărută?
Faptul că Prototaxites nu împărtășește caracteristici cu nicio formă de viață existentă ar putea sugera că acesta aparținea unei linii evolutive total distincte, un „experiment” de multicelularitate care a apărut, s-a dezvoltat și a dispărut cu milioane de ani înainte să înțelegem chiar ce ar fi putut fi.
Această ipote…
