Într-o eră caracterizată prin inovații medicale extraordinare și promisiuni farmaceutice fără precedent, profesorul John Scharffenberg, un nutriționist de renume și fost student al Universității Harvard, depășește așteptările. La 102 ani, continuă să aibă o viață activă, în deplină apărare a facultăților fizice și mentale, fără a se baza pe tratamente moderne sau suplimente „miraculoase”. Secretul longevității sale? Alegeri de viață simple și conștiente, bazate pe știință, moderație și echilibru.
O viață activă după centenar
Profesorul Scharffenberg, recunoscut internațional pentru contribuțiile sale în nutriție și prevenția bolilor cronice, rămâne un simbol al ideii că vârsta biologică este profund influențată de stilul de viață. În fiecare dimineață, se urcă la volanul aceleași Toyota Prius roșii, iar programul său include frecvent conferințe susținute în diverse colțuri ale lumii.
Departe de a privi îmbătrânirea ca pe un proces inevitabil de degenerare, Scharffenberg susține că organismul uman are abilități remarcabile de autoregenerare și autoreglare – când este îngrijit corespunzător: „Sănătatea nu este un fapt, ci un rezultat al alegerilor zilnice”, afirmă profesorul.
Salata verde și activitatea fizică: fundamentul longevității
Unul dintre cele mai frecvente mesaje din prelegerile sale este importanța consumului de legume – în special a salatelor verzi proaspete. Consumul zilnic de produse vegetale bogate în vitaminele A și C este, conform lui, asociat cu un risc redus de deces prematur. Fără dressinguri grase, fără carne procesată, o salată simplă poate deveni un scut împotriva bolilor.
Activitatea fizică – chiar și în formele ușoare, precum o plimbare zilnică – este celălalt stalp esențial. Sedentarismul, avertizează profesorul, este chiar mai periculos decât obezitatea. Comparativ cu perioada dintre 40 și 70 de ani, când bolile cardiovasculare încep să se instaleze lent, prevenția devine cel mai bun tratament, iar exercițiul fizic este indispensabil.
Șapte riscuri de evitat
Profesorul Scharffenberg a sintetizat clar cei șapte factori majori care, dacă sunt eliminați, pot diminua riscul de deces prematur cu până la 75%. Aceștia sunt:
1. Tutunul – un factor de risc direct pentru cancer, afecțiuni pulmonare și cardiovasculare;
2. Alcoolul – independent de cantitate, are efecte toxice asupra ficatului, creierului și inimii;
3. Sedentarismul – absența activității fizice reduce speranța de viață;
4. Excesul de greutate – devine cu adevărat periculos în combinație cu inactivitatea;
5. Dietele bogate în carne procesată și zahăr – conectate la inflamație sistemică și afecțiuni metabolice;
6. Grăsimile saturate și colesterolul – care contribuie la bolile cardiovasculare;
7. Hipertensiunea – „ucigașul tăcut” ce poate fi gestionat printr-o alimentație bazată pe plante și exerciții fizice regulate.
Afirmația sa că „o persoană obeză, dar activă, are mai puține riscuri decât una slabă, dar sedentară” surprinde complexitatea sănătății moderne și dezminte mitul conform căruia greutatea corporală este singurul indicator al sănătății.
Fără medicamente, doar alegeri conștiente
În mod notabil, profesorul Scharffenberg nu utilizează medicamente sau tratamente preventive convenționale. Își menține sănătatea exclusiv printr-un stil de viață simplu: alimentație vegetariană (din legume, fructe, cereale integrale și nuci), activitate în aer liber, somn regulat și gestionarea stresului prin disciplină și echilibru.
