📊 Statisticele comunică în „tăcere”: 26% din români au experimentat depresie sau anxietate în 2024, dar majoritatea nu au solicitat ajutor. De ce ne ascundem suferința mintală?
Într-un mediu social marcat de provocări economice, incertitudini globale și presiuni psihologice zilnice, sănătatea mintală a câștigat o importanță tot mai mare în conștiința colectivă a românilor. Cu toate acestea, deși discuțiile despre binele emoțional devin din ce în ce mai comune, tabuurile, stereotipurile și lipsa cunoștințelor se mențin. Aceasta este confirmată și de datele recente dintr-un studiu național efectuat de iSense Solutions, susținut de Angelini Pharma România, care prezintă o imagine îngrijorătoare a percepțiilor și comportamentelor românilor privind propria sănătate mintală.
➡️ 26% din români au avut de-a face cu depresie sau anxietate în ultimele 3 luni
Conform cercetării, unul din patru români afirmă că a trăit depresie sau anxietate în ultimele 3 luni ale anului 2024. Această statistică este și mai alarmantă, sugerând că dificultățile emoționale sunt extrem de răspândite, afectând o porțiune considerabilă din populația activă și tânără. De asemenea, 46% dintre respondenții care admit că s-au confruntat cu aceste tulburări fac parte din Generația Z (născuți între 1995 și 2012), ceea ce subliniază expunerea vulnerabilă a tinerelor generații la dezechilibrele psihice.
➡️ 61% dintre cei afectați nu au solicitat ajutor specializat
Cu mult mai grav decât numărul ridicat al celor afectați este lipsa cererii de ajutor specializat. 61% dintre cei care au experimentat episoade de depresie sau anxietate nu au apelat la psihiatri, psihologi sau alți profesioniști din domeniu. Tăcerea, rușinea și teama de stigmatizare par să fie mai presante decât dorința de vindecare.
„Faptul că pentru mulți oameni o vizită la psihiatru continuă să reprezinte un motiv de frică sau jenă subliniază că stigma asociată sănătății mintale persistă și împiedică accesul la tratament. Studiile demonstrează că pot trece până la 11 ani de la debutul simptomelor până la diagnosticare. Este esențial să intervenim mai devreme”, afirmă Ș.L. univ. dr. Ana Giurgiuca, președintele Asociației Române de Psihiatrie și Psihoterapie.
⛔ Bariere în calea tratamentului: rușinea, frica și negarea
Printre principalii factori care descurajează solicitarea ajutorului pentru tulburările mintale se numără:
– Lipsa de conștientizare sau negarea problemei – 60%;
– Teama de a fi judecat de alții – 56%;
– Rușinea și sentimentul de slăbiciune – 53%.
Din păcate, percepția greșită conform căreia o problemă psihică reprezintă un semn de „slăbiciune” sau un motiv de izolare socială continuă să existe. Pentru mulți, sănătatea mintală este asociată cu afecțiuni severe sau cu „pericol social”, ceea ce descurajează deschiderea și auto-recunoașterea.
🧠 Conceptualizarea sănătății mintale: echilibru sau terapie?
Studiul scoate în evidență o altă problemă profundă: confuzii legate de definiția sănătății mintale. Românii asociază în principal acest concept cu „echilibru emoțional”, „claritate în gândire” și „stare de bine”, dar rareori cu „diagnostic timpuriu” sau „intervenție terapeutică”.
Această viziune limitată scade șansele ca un individ să își recunoască simptomele și să solicite ajutor, în absența unor manifestări „grave”. În esență, mulți aleg să aștepte să „se rezolve de la sine”, ignorând.
