Problemele studiului românesc: IFIN-HH și ELI-NP

Problemele studiului românesc: IFIN-HH și ELI-NP

Acum 9 ani, în 2011, am publicat un articol intitulat „Din România, Universul pare sărac”, referindu-mă la conducătorul Institutului Astronomic al Academiei Române, despre care afirmam că este remunerat pentru a eșua în proiectele menite să revitalizeze astronomie românească. În cei nouă ani care au trecut, situația nu a suferit modificări semnificative; doar că acum facem referire la un alt institut românesc.

În 2014, a fost deschis Centrul Integrat de Tehnologii Avansate cu Laseri (CETAL), care trebuia să implementeze un program de configurare și pregătire a experimentelor de fizică nucleară din cadrul ELI-NP. ELI-NP este o secțiune a Institutului Național pentru Fizică și Inginerie Nucleară – Horia Hulubei (IFIN-HH) și face parte din proiectul european ELI (Extreme Light Infrastructure), desfășurat în 3 țări: Cehia, Ungaria și România. Sediul din România al proiectului, situat la Măgurele, se numește „Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics”, sau pe scurt, ELI-NP, și este plasat în apropierea Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”.

ELI-NP cuprinde 3 echipamente principale: doi laseri și un generator de raze gamma. Testele laserelor au debutat în aprilie 2017 și au devenit funcționale în 2019, iar pe 13 martie 2019 s-a atins o putere de 10 PW, o intensitate de 10 ori mai mare decât valorile obținute până în prezent în întreaga lume. La prima impresie, am putea afirma că suntem lideri mondiali. Totuși, dificultățile cu care se confruntă cercetarea științifică din România nu pot fi ignorate.

### Utilitatea acestui proiect

Această infrastructură de cercetare ar putea deveni cea mai avansată la nivel global, concentrându-se pe studiul fizicii fotonucleare și sprijinind cercetările în domeniul fizicii fundamentale, al fizicii nucleare și astrofizicii. Puterea acestui laser atinge limitele fizicii, unde legile interacțiunii fotoni-materie se schimbă radical datorită efectelor în dinamica particulelor încărcate sub influența fotonilor. Printre rezultatele secundare importante se numără mecanisme inovatoare pentru generarea de raze X și raze gamma, precum și aplicațiile lor în fizică, cercetarea materialelor și științele vieții. ELI va deschide noi oportunități pentru descoperiri în fizica fundamentală și va stimula dezvoltarea de tehnologii noi, cum ar fi acceleratoarele laser-plasmă. Acestea pot oferi particule și surse de fotoni cu energii extrem de ridicate, depășind limitele fizice ale tehnologiilor tradiționale.

### Beneficiile ELI pentru societate

ELI va sprijini progrese semnificative în medicină prin cercetări fundamentale în noi metode de radiografie și terapii cu hadroni, și în știința materialelor, având potențialul de a descoperi și controla efectele dinamice în microelectronică. Trăsăturile unice ale ELI o transformă în prima instalație internațională de utilizare a laserului, deschizând calea unei noi ere de cercetare bazată pe laser, atrăgând cei mai buni cercetători din lume pentru oportunități de cercetare fără precedent.

### Scandalul dintre EuroGammaS și IFIN-HH

Realitatea proiectului a fost marcată de polemici și probleme legale, cu un conflict notabil între EuroGammaS și IFIN-HH în legătură cu Sistemul Gama de Energie Variabilă, care trebuia finalizat în 2018. Construcția defectuoasă a clădirii a dus la un litigiu juridic continuu între părțile implicate, în cadrul căruia EuroGammaS a acuzat calitatea îndoielnică a lucrărilor executate de partea română. Problema a căpătat o dimensiune politică, fiind discutată la nivelul Comisiei Europene, dar tensiunile continuă să stârnească îndoieli privitoare