Unirea Transilvaniei cu România: Un Proces Istoric Cu Multiple Fațete și Prima Vizită Guvernamentală în Ținuturile Liberate
Uniunea Transilvaniei cu România a reprezentat una dintre cele mai însemnate realizări istorice ale națiunii române, un proces care a depășit euforia resimțită pe 1 decembrie 1918, atunci când Marea Adunare Națională de la Alba Iulia a declarat Unirea acestei provincii istorice cu Țara Mamă. Totuși, în spatele acestei mari decizii s-au desfășurat evenimente tensionate, caracterizate prin instabilitate politică, amenințări militare și nedumeriri diplomatice. În acest climat tensionat, prima vizită a unui ministru român în Transilvania a avut o importanță deosebită, întărind simbolic autoritatea noului stat unificat.
Contextul: O Românie Fragilă După Marea Unire
Deși anul 1918 a marcat mari uniuni – Basarabia, Bucovina și Transilvania alăturându-se Regatului României – începutul anului 1919 era departe de a oferi stabilitate. Forțele române reușiseră să avanseze în Transilvania, însă multe regiuni, în special cele din nord-vest (Bihor, Satu Mare, Someș), erau încă sub controlul trupelor ungare. Între timp, bolșevismul își extindea influența în Ungaria, pătrunzând și în Ardeal, punând în pericol ordinea publică și suveranitatea noului stat român.
În Banat, trupele sârbe înghițiseră teritorii care reveniseră evident României conform tratatelor internaționale și revendicărilor populației. De asemenea, în Dobrogea, procesul de eliberare de sub ocupația Puterilor Centrale era întârziat, sporind tensiunile între București și puterile occidentale.
Ion Gheorghe Duca – Primul Ministru Român în Transilvania Unificată
În acest context complex, are loc un eveniment simbolic, dar extrem de relevant pentru consolidarea Unirii: vizita în Transilvania a ministrului Cultelor și Instrucțiunii Publice, Ion Gheorghe Duca – parte a guvernului lui Ionel Brătianu, un aliat apropiat al liderului liberal și unul dintre cei mai activi susținători ai idealului național.
În februarie 1919, Duca hotărăște, din proprie voință, să traverseze munții și să viziteze simbolic pământul Unirii: noua provincie unificată a Transilvaniei. Profitând de o călătorie oficială la Râmnicu Vâlcea, el se îndreaptă spre Sibiu, capitala administrativă temporară a Transilvaniei, unde se afla Consiliul Dirigent – un fel de guvern provizoriu transilvănean – condus de Iuliu Maniu.
„Nu am putut rezista tentativelor de a traversez granița acum desființată și de a păși pe pământul Ardealului liber”, scria Duca mai târziu în memoriile sale, subliniind emoția profundă a momentului.
Sosirea la Sibiu și Întâlnirea cu Iuliu Maniu
La intrarea în Transilvania, Duca și însoțitorul său, Grigore Procopiu, sunt întâmpinați de generalul Scarlat Panaitescu înainte de Șelimbăr – un loc cu o puternică simbolistică istorică, fiind scena bătăliei dintre Mihai Viteazul și trupele Transilvaniei în 1599, o anticipare idealizată a Unirii moderne.
La Sibiu, Duca este întâmpinat cu mult entuziasm de autoritățile române. Se întâlnește atât cu conducătorii militari ai trupelor române din Transilvania, cât și cu Iuliu Maniu, liderul Partidului Național Român și o figură centrală a Marii Uniri. I se organizează o primire festivă, cu cine oficiale și toasturi, marcând această primă apariție guvernamentală în noile teritorii unite.
Critica din Presă și Disputele Politice
Însă nu to
