Pentru prima dată, cercetătorii au demonstrat că lichenii pot rezista în condiții simulate de pe Marte, reușind să își mențină activitatea metabolică chiar și în fața expunerii la radiații ionizante intense. Această descoperire, publicată în revista IMA Fungus, oferă o nouă viziune asupra adaptabilității vieții la medii extraterestre și generează speranțe pentru viitoarele misiuni de colonizare a planetei Marte.
Lichenii – organisme simbiotice extrem de rezistente
Lichenii nu sunt un organism unic, ci o simbioză între fungii (ciuperci) și alge sau cianobacterii. Această asociere le conferă abilitatea de a supraviețui în condiții extreme de mediu, variind de la deșerturi aride până la regiuni înghețate ale planetei noastre. Datorită acestei versatilități biologice, lichenii au fost selectați ca subiecți pentru experimente în cadrul cercetărilor astrobiologice.
Condiții simulate pe Marte – testul suprem pentru viață
Echipa de cercetători a expus două specii de licheni – Diploschistes muscorum și Cetraria aculeata – la un set de condiții menite să imite cât mai precis mediul de pe Marte. Aceste condiții au inclus:
– Compoziția atmosferică marțiană cu un conținut scăzut de oxigen
– Presiuni atmosferice reduse caracteristice Planetei Roșii
– Fluctuații mari de temperatură
– Expunere la radiații X echivalente cu un an de activitate solară intensă
Experimentul a durat cinci ore, timp suficient pentru a evalua răspunsul metabolic al organismelor. Surprinzător, în special Diploschistes muscorum a reușit să își mențină activitatea metabolică și să își activeze mecanismele de protecție împotriva radiațiilor ionizante – un element considerat anterior fatal pentru orice formă de viață neprotejată, pe suprafața marțiană.
Rezultate care contestă ipotezele anterioare
Rezultatele obținute contestă teoria comun acceptată conform căreia radiațiile ionizante de pe suprafața marțiană fac imposibilă existența vieții neprotejate. De asemenea, demonstrarea unei activități metabolice persistente în întuneric – adică fără aport de energie fotosintetică – sugerează adaptabilitatea partenerului fungic al lichenilor în fața acestui mediu extrem.
„Studiul nostru este primul care demonstrează că partenerul fungic din simbioza care formează lichenii a rămas activ într-un mediu similar cu cel de pe Marte”, a declarat Kaja Skubała, autoarea principală a studiului. Ea a subliniat că Diploschistes muscorum și-a păstrat funcțiile vitale și a răspuns eficient la stresul creat de radiații, oferind astfel o nouă înțelegere a limitelor biologice ale vieții.
Implicări pentru viitorul explorării spațiale
Această cercetare deschide noi orizonturi pentru astrobiologie – domeniul care studiază oportunitatea existenței vieții în afara Pământului. Dacă organisme relativ simple precum lichenii pot supraviețui în condiții simulate de pe Marte pe termen scurt, este posibil ca forme de viață microbiană să fi evoluat deja în subsolul planetei Marte, acolo unde radiațiile sunt mai reduse.
În plus, lichenii ar putea deveni o parte integrantă a biotehnologiei viitoare în spațiu. De exemplu, aceștia ar putea fi utilizați în dezvoltarea unor ecosisteme artificiale pentru baze marțiene – facilitând reciclarea apei, aerului sau sinteza unor substanțe utile în condiții ostile.
Pașii următori: cercetări pe termen lung
Autorii studiului sugerează colaborarea internațională pentru realizarea de experimente pe termen lung. Acestea ar putea implica simulări mai extinse în camere specializate sau chiar expunerea directă a lichenilor pe Marte, prin intermediul unor misiuni robotice. Astfel
