Prima simulare de urgență pentru furtuni solare subliniază gradul real de expunere la aceste fenomene extreme.

Prima simulare de urgență pentru furtuni solare subliniază gradul real de expunere la aceste fenomene extreme.

Titlu: SUA Simulează Impactul unei Furtuni Solare Majore: Alerte, Vulnerabilități și Lecții Cruciale

Guvernul federal al Statelor Unite a desfășurat, în mai 2024, primul exercițiu de simulare națională a unei furtuni solare majore ce ar putea influența infrastructurile critice ale națiunii. Această inițiativă a fost coordonată de Forța de Lucru pentru Operațiuni, Cercetare și Atenuare a Fenomenelor Spațiale (SWORM), împreună cu diverse agenții federale. Simularea a scos la iveală vulnerabilități semnificative în cadrul sistemului național de reacție la astfel de fenomene spațiale extreme și a accentuat necesitatea unor măsuri coordonate și proactive.

Ce reprezintă furtunile solare?

Furtunile solare sunt evenimente spațiale generate de activitatea intensă a Soarelui, incluzând erupțiile solare (flare-uri) și ejecțiile de masă coronală (CME — coronal mass ejection). Acestea emit către Pământ nori colosali de particule electrificate, care pot interacționa cu câmpul magnetic al planetei.

Un asemenea eveniment poate induce:

– Interferențe și întreruperi în rețelele electrice și de comunicații.
– Dispariția semnalului GPS global și a serviciilor de navigare.
– Deteriorarea sateliților aflați în orbită și a echipamentului electronic.
– Expunerea astronauților la niveluri de radiație periculoase.

Relevanța simulării SWORM

Simularea organizată de SWORM a avut loc pe parcursul a opt zile și a replicat o serie de evenimente geomagnetice severe, asemănătoare cu cele din legendarul eveniment Carrington din 1859 — cea mai puternică furtună solară documentată. Exercițiul a inclus mai multe scenarii, printre care:

– Colapsul rețelelor electrice regionale.
– Pierderea comunicațiilor prin sateliți.
– Impactul asupra echipajelor spațiale: patru astronauți aflați pe traseul către Lună expuși riscurilor radiației solare.

Această simulare a oferit specialiștilor oportunitatea de a evalua reacția în lanț a instituțiilor, de a identifica punctele slabe în sistemele de răspuns și de a elabora propuneri pentru protejarea infrastructurilor critice.

Provocări identificate: timp limitat de alarmare și absența unor planuri clare

Unul dintre cele mai alarmante aspecte evidențiate a fost timpul extrem de limitat disponibil pentru a reacționa la o ejecție coronală. În prezent, sistemele de monitorizare spațială pot detecta furtuna cu aproximativ 30 de minute înainte ca aceasta să lovescă, un interval insuficient pentru a activa pe deplin planurile de urgență.

De asemenea, simularea a relevat că multe agenții federale nu dispun de planuri clare de continuitate a activității (COOP – Continuity of Operations Plans) adaptate scenariilor provocate de fenomenele solare. În acest context, instituțiile esențiale riscă să devină rapid inoperative, amplificând haosul și impactul asupra societății.

Propuneri de soluții și direcții de acțiune

Printre recomandările esențiale prezentate în raportul realizat după exercițiul SWORM se numără:

1. Investiții accelerate în infrastructura pentru Fenomenele Spațiale:
– Crearea senzorilor avansați pentru monitorizarea radiațiilor solare.
– Sateliți specializați în observarea Soarelui (ex.: misiuni precum SOHO sau DSCOVR) care pot oferi alerte mai devreme.

2. Colaborări internaționale și parteneriate între sectorul public și privat:
– Furnizorii de electricitate, companiile de comunicații și operatorii de sateliți trebuie să fie implicați activ în scenarii și protocoale comune.

3. Formare și conștientizare publică:
– Campanii de informare pentru populație și pregătirea angajaților din instituții vitale pentru a recunoaște rapid impactul furtunilor solare.

4. Stabilirea unui sistem eficient de avertizare timpurie: