O echipă de la Universitatea Nankai din China a efectuat ceea ce denumește primul test uman din lume al unei interfețe creier-computer implantate prin vase de sânge, care a permis unui pacient paralizat să își miște din nou membrele.
Direcționați de profesorul Duan Feng de la Universitatea Nankai, cercetătorii chinezi au realizat prima experimentare umană din lume cu o interfață creier-computer (BCI) implantată prin vasele de sânge, care a permis unui pacient paralizat să își recâștige capacitatea de mișcare a membrelor.
Pacientul, un bărbat în vârstă de 67 de ani, a suferit o paralizie pe o parte a corpului în urma unui accident vascular cerebral care a avut loc cu șase luni în urmă. Diagnosticul: hemiplegie. Deși urma un program de recuperare, progresul era foarte lent, motiv pentru care s-a decis să se implanteze interfața pentru a-l ajuta să-și redobândească mobilitatea.
Chirurgii au inserat un electrod de tip stent în vasele de sânge ale creierului, printr-o procedură minim invazivă efectuată printr-o venă din zona gâtului, conform informațiilor furnizate de universitate.
Această tehnică este complet diferită de cea folosită de compania lui Elon Musk, Neuralink, care necesită intervenții chirurgicale directe pe creier pentru a conecta cipul.
Cum funcționează interfața creier-computer?
Procedura a implicat plasarea unui stent cu electrozi de 50 de micrometri grosime pe peretele vasului de sânge. Acești electrozi sunt conectați, printr-un fir localizat în piept, la un dispozitiv wireless implantat sub piele, care colectează și transmite semnale EEG (electroencefalografice).
Profesorul Duan a explicat că echipa a integrat interfața creier-computer cu stimulare electrică funcțională, permițând ajustări în timp real ale terapiei. Această combinație a sprijinit antrenamentul motor și a stimulat neuroplasticitatea, rezultând mișcări naturale și constante ale membrelor.
Mass-media din China a raportat că, după tratament, pacientul a reușit să recupereze capacitatea de a apuca obiecte în mod voluntar și de a efectua activități zilnice, precum administrarea medicamentelor – fără efecte adverse, cum ar fi infecții sau tromboze.
Înainte de a începe testele pe oameni, echipa a efectuat studii extinse pe animale, combinând tehnologia BCI cu stimularea electrică funcțională.
Rezultate promițătoare și fără efecte adverse
În 2022, cercetătorii au reușit să controleze mișcările unei oi cu ajutorul BCI, după ce au cartografiat semnalele electrice. Anul următor, electrozii implantați în sinusul sagital superior al unei maimuțe i-au permis acesteia să se hrănească autonom, folosind un braț robotic controlat prin gânduri.
Profesorul Duan a subliniat că acest test uman reprezintă prima implantare de BCI realizată prin chirurgie intervențională.
Conform cercetătorului chinez, această avansare deschide calea pentru o utilizare extinsă a tehnologiei și oferă o nouă speranță.
