Titlu: Pe Titan există lichid, dar deltele lipsesc: un mister geologic al celei mai vaste luni a lui Saturn
Titan, cea mai mare lună a planetei Saturn, continuă să stârnească interesul oamenilor de știință datorită trăsăturilor sale distinctive, în special datorită prezenței metanului lichid la suprafața sa. Această lună este singurul corp din Sistemul Solar, în afară de Pământ, care prezintă curgerea activă a lichidelor pe teren. Totuși, în ciuda așteptărilor, cercetătorii nu au reușit să identifice delte acolo unde metanul lichid se varsă în mări sau lacuri.
Acest paradox al absenței deltelor pe Titan a stârnit recent interesul comunității științifice, iar un studiu nou publicat în Journal of Geophysical Research: Planets aduce în atenție posibile explicații pentru acest mister.
Lichid pe Titan – asemănări și deosebiri față de Pământ
Pe planeta noastră, râurile care transportă cantități mari de apă și sedimente formează delte în mod natural la gura de vărsare în mări, lacuri sau oceane. Aceste formațiuni sunt esențiale din punct de vedere ecologic și geologic, servind ca arhive naturale ale evoluției climatice și tectonice și ca habitate pentru diverse specii de viață.
Pe Titan, râurile sunt compuse din metan și, posibil, etan lichid – două hidrocarburi care existență în stare lichidă la temperaturi extrem de scăzute, în jur de -180°C. Observațiile sondelor Cassini, care a orbitat Saturnul între 2004 și 2017, au confirmat existența mărilor de metan (precum Marea Kraken sau Ligeia Mare) și a multor canale ce se îndreaptă spre acestea.
Paradoxal, însă, nu s-a identificat nicio formațiune ce poate fi considerată deltă, în ciuda logicii geologice care sugerează că acestea ar trebui să apară în condițiile fluxurilor lichide constante și a depunerilor de sedimente.
Un model inovator pentru a dezlega enigma
Pentru a explora dispariția aparentă a deltelor de pe Titan, o echipă de cercetători condusă de Sam Birch de la Universitatea Brown a realizat simulări utilizând imagistica radar sintetică (SAR), modelând modul în care ar apărea deltele pe Pământ dacă ar curge metan în loc de apă.
Prin aceste „imagini sintetice ale planetei noastre simulate în condițiile de pe Titan”, cercetătorii au testat eficiența radarului SAR în detectarea deltelor în contextul metanului lichid. Rezultatele au arătat că tehnologia radar a sondei Cassini ar fi avut capacitatea de a identifica astfel de formațiuni, dacă ar fi existat pe Titan. Astfel, absența deltelor nu este rezultatul unor limitări ale instrumentației.
Posibile explicații pentru absența deltelor pe Titan
Ipotezele privind lipsa deltelor sunt variate și încă în curs de cercetare:
1. Eroziune extrem de redusă:
Pe Titan, din cauza gravitației scăzute și a diferitelor forțe climatice, eroziunea bazinelor hidrografice ar putea fi atât de minoră încât sedimentul nu este transportat suficient pentru a forma delte.
2. Sedimente distincte:
Sedimentele de pe Titan ar putea fi mult mai fine sau mai solubile în metan lichid, ceea ce ar îngreuna acumularea stabilă a acestora în regiunile deltelor.
3. Fluctuații ale nivelului mărilor:
Modificările frecvente ale nivelului lichidului din „mările” de metan ar putea distruge sau remodela orice formă incipientă de deltă înainte ca aceasta să se stabilizeze.
4. Geologie locală diferită:
Este posibil ca depresiunile în care râurile se varsă în mărilor de metan să fie rezultatul scufundării sau colapsului (precum craterelor observate), nu din eroziune fluvială clasică, ceea ce ar limita formarea deltelor.
Alte enigme titaniene
Absența deltelor nu este singura anomalia geologică întâlnită pe Titan.
