Îngrijirea porcilor: O tradiție veche de 8.000 de ani

Pentru milenii, porcii au fost parte esențială a gospodăriilor, dar abia recent dispunem de dovezi definitive privind începuturile procesului lor de domesticire. Noi studii arheologice confirmă că acest fenomen a debutat acum aproximativ 8.000 de ani în sudul Chinei, când mistreții sălbatici, atrași de deșeurile generate de oameni, au început să conviețuiească cu aceștia. Lucrarea, publicată în renumitul jurnal Proceedings of the National Academy of Sciences, oferă detalii captivante despre această legătură simbiotică dintre om și porc, cu impact în agricultură și în evoluția bolilor parazitare.

Mistrețul sălbatic, recunoscut pentru natura sa agresivă și independentă, nu pare un candidat ideal pentru a fi domesticit. Totuși, cercetătorii au observat că anumite indivizi se comportau mai tolerant față de oameni și aveau un comportament mai prietenos, caracteristici care le-au permis să se apropie de comunitățile umane. În schimbul acestei interacțiuni, mistreții beneficiau de o sursă constantă de hrană – resturi alimentare și diverse deșeuri organice. Pe parcursul timpului, acest mod de viață sedentar și ușor accesibil a dus la schimbări fiziologice semnificative: dimensiunea corpului a scăzut, la fel și cea a creierului, care a suferit o reducere de aproximativ o treime.

Un aspect inedit al cercetării este metoda utilizată: în loc să analizeze oasele, care pot fi misleading, cercetătorii au apelat la microfosilele din smalțul dentar al porcilor pentru a determina dieta acestora. Aceștia au studiat 32 de molari din două situri arheologice neolitice din sudul Chinei, Jingtoushan și Kuahuqiao. Conținutul acestor dinți — în special placa dentară mineralizată — s-a dovedit a fi o adevărată mașină a timpului.

Ce consumau primii porci domestici și cum au facilitat răspândirea bolilor

Analiza dentară a relevat 240 de granule de amidon provenind din alimente prelucrate precum orezul și ignamele, dar și din tuberculi necunoscuți, ghinde și ierburi sălbatice. Aceasta sugerează că porcii erau alimentați cu resturi de la mesele oamenilor sau hrănire directă. Nu e greu de dedus: porcii nu găteau pentru ei înșiși, deci accesul la hrană preparată implică o interacțiune strânsă cu oamenii.

Cu toate acestea, poate cea mai alarmantă descoperire a fost prezența ouălor unui parazit uman — Trichuris (viermele bici) — în placa dentară a porcilor. Acest detaliu indică faptul că animalele consumau alimente sau apă poluate cu materii fecale umane, ceea ce confirmă nu doar apropierea dintre oameni și porci, ci și riscul de transmitere a bolilor între specii.

Ouăle acestui parazit au fost întâlnite în 16 dintre cei 32 de dinți analizați, fiind o dovadă evidentă