Poluarea Aerului, COVID-19 și Infecțiile Respiratorii: O Legătură Periculoasă Confirmată Științific
Criza COVID-19 a reprezentat o provocare care a depășit simpla urgență sanitară globală. Pe măsură ce virusul s-a extins, cercetătorii și specialiștii în sănătate au identificat că factorii de mediu — în special poluarea aerului — pot influența semnificativ evoluția bolii. Pandemia a evidențiat numeroase incertitudini legate de impactul aerului contaminat asupra sănătății respiratorii, iar cercetările au indicat că expunerea, în special pe termen lung, poate agrava severitatea simptomelor cauzate de virus.
Un studiu recent important, realizat de Institutul pentru Sănătate Globală din Barcelona, oferă dovezi suplimentare cu privire la efectul poluării aerului asupra bolilor respiratorii, în special a infecțiilor respiratorii inferioare, cum ar fi bronșita și pneumonia, dar și alte afecțiuni pulmonare severe.
Creștere Alarmantă a Internărilor din Cauza Infecțiilor Respiratorii
Conform informațiilor oferite de publicația The Guardian, numărul cazurilor de internare în spitale în Marea Britanie din cauza infecțiilor respiratorii a crescut cu 15% între 1999 și 2019. Rezultatele sugerează că o parte semnificativă a acestei creșteri este posibil să fie corelată cu expunerea constantă la poluarea atmosferică, mai ales în marile orașe.
Deși efectele negative ale poluării aerului asupra sănătății umane erau cunoscute, cercetătoarea principală a studiului, Prof. Cathryn Tonne, a menționat că a fost surprinsă de absența unor date clare care să coreleze direct poluarea cu infecțiile respiratorii la adulți. Studiul echipei sale nu are doar rolul de a umple acest gol științific, ci și de a atrage atenția asupra riscurilor multiple asociate cu aerul poluat.
Date Relevante: Studiul pe Aproape 4 Milioane de Adulți
Cercetarea s-a desfășurat în Catalonia și a inclus aproape 4 milioane de adulți monitorizați pe parcursul a cinci ani. Dintre aceștia, 94.000 au fost internați din cauza unor infecții respiratorii, în jur de 60.000 având gripă sau pneumonie. Persoanele ce trăiau în zonele cele mai poluate aveau un risc semnificativ mai mare de spitalizare comparativ cu cei din cartierele mai puțin poluate.
Rezultatele au fost corelate cu nivelurile de poluare locală, analizând indicatori precum particulele fine (PM2.5) și dioxidul de azot (NO₂), ambele rezultate în mare parte din arderea combustibililor fosili. Bărbații în vârstă (peste 65 de ani) și cei cu hipertensiune arterială au fost identificați ca fiind în mod special expuși riscurilor.
Un Rezultat Grăitor: Risc de Internare cu 50% Mai Mare
Unul dintre cele mai îngrijorătoare rezultate ale cercetării a fost că bărbații care locuiau în cele mai contaminate 25% dintre zone aveau un risc cu 50% mai mare de internare din cauza infecțiilor respiratorii, în comparație cu cei din zone mai curate. Îngrijorător este că aceste riscuri persistă chiar și în cartierele cu o calitate a aerului considerată “acceptabilă” — poluarea își face simțită prezența chiar și la concentrații mai reduse, sugerând că nu există un prag sigur de expunere.
Efecte Inclusiv la Niveluri Relativ Scăzute de Poluare
„Este esențial că am identificat efecte negative ale poluării chiar și la concentrații relativ scăzute,” a subliniat Prof. Tonne. Acest aspect reconfirmă faptul că orice reducere a poluării atmosferice, oricât de mică, poate avea efecte benefice palpabile asupra sănătății publice, în special pentru
