Un vast studiu genomic a relevat faptul că ceața urbană toxică și particulele fine din aer sunt strâns legate de mutațiile ADN-ului asociate cu cancerul pulmonar – inclusiv mutații uzuale întâlnite la fumători, dar și unele noi, observate exclusiv la nefumători. Cercetătorii au descoperit o corelație evidentă: cu cât o persoană este mai expusă la poluarea aerului, cu atât se acumulează mai multe mutații în celulele tumorale din plămâni. Deși studiul nu demonstrează o cauzalitate directă între poluare și cancerul pulmonar, oferă dovezi moleculare semnificative care susțin această ipoteză.
„Identificăm o tendință alarmantă: din ce în ce mai mulți nefumători dezvoltă cancer pulmonar, dar nu am înțeles motivele până acum,” declară Ludmil Alexandrov, biochimist la Universitatea din California, San Diego. „Cercetările noastre indică faptul că poluarea aerului este asociată cu aceleași tipuri de mutații ale ADN-ului pe care, în mod obișnuit, le corelăm cu fumatul.” Studiul a examinat genomul tumoral a 871 de pacienți nefumători cu cancer pulmonar din patru continente. Nici unul dintre aceștia nu a primit tratament oncologic înainte de recoltarea probelor.
Mai multă poluare, mai multe mutații
Datele obținute au fost concludente. Persoanele din regiuni poluate prezentau o incidență mai mare a mutațiilor TP53 și EGFR, ambele fiind caracteristici tipice ale cancerului pulmonar. Acestea aveau, de asemenea, telomeri mai scurți, un semn al îmbătrânirii accelerate și degradării celulare. În plus, în zonele mai contaminate, riscul de a avea semnătura genetică SBS4 (asociată cu fumatul) era de patru ori mai ridicat decât în regiunile cu aer curat.
Pe de altă parte, expunerea la fumatul pasiv a arătat doar o ușoară creștere a mutațiilor genetice – posibil prea mică pentru a fi detectată cu instrumentele actuale, sugerează Tongwu Zhang, genetician la Institutul Național al Cancerului din SUA. Cercetătorii au comparat genomurile celor 871 de nefumători cu cele ale altor 345 de fumători cu cancer pulmonar, pentru a evidenția asemănările și diferențele.
Majoritatea nefumătorilor aveau adenocarcinom, cea mai frecventă formă de cancer pulmonar. Aproximativ 5% dintre tumori prezentau semnătura SBS4 – precis aceeași observată și la fumători.
Dovezi moleculare relevante
În mod neașteptat, 28% dintre nefumători aveau o semnătură genetică complet nouă: SBS40a – o mutație neidentificată anterior, care nu pare să fie de origine ambientală. „Nu știm încă ce o provoacă, dar este prezentă într-un număr semnificativ de cazuri,” adaugă Alexandrov. „Această mutație deschide un nou capitol în cercetarea cancerului pulmonar.”
Cercetarea s-a bazat pe nivelurile de poluare din regiunile de reședință ale participanților, astfel că nu poate determina expunerea exactă a fiecărei persoane. De asemenea, unii participanți ar fi putut subestima consumul de tutun, scrie ScienceAlert.
Cu toate acestea, rezultatele se aliniază cu alte dovezi care sugerează că ceața industrială și poluarea provocată de trafic pot acționa la nivel celular similar cu substanțele cancerigene din fumul de țigară. „Este o problemă critică, cu un impact global, pe care abia începem să o înțelegem,” avertizează Maria Teresa Landi, epidemiolog la NCI.
Echipa are în vedere extinderea studiului, incluzând genomuri din regiuni mai diversificate la nivel mondial, pentru a clarifica mai adecvat relația dintre poluarea aerului și cancerul la nefumători.
Vă sugerăm să citiți și:
– Un cip cât un card bancar dezvăluie cum celulele imunit
