**Mici pietricele rămase în urma nașterii unei stele au alimentat una dintre cele mai extreme lumi descoperite vreodată de oameni.**
Se referă la planeta Tylos, cunoscută și ca WASP-121b, un gigant gazos aflat la aproximativ 880 de ani-lumină, atât de aproape de steaua sa încât atmosfera este plină de nori de metal vaporizat.
Acum, observațiile recente arată că această planetă, [una dintre cele mai extreme lumi](https://www.descopera.ro/stiinta/20865593-mister-elucidat-de-ce-unele-roci-de-pe-luna-sunt-extrem-de-magnetice), dar și una dintre cele mai studiate din Calea Lactee, s-a format din praful și rocile care orbitau steaua în etapele sale timpurii.
## Cum s-a format una dintre cele mai extreme lumi din Calea Lactee?
Dovezi? Siliciu sub formă de gaz. Norii de monoxid de siliciu, adică rocă vaporizată, au fost identificați cu ajutorul Telescopului Spațial James Webb. De asemenea, astronomii au descoperit apă, monoxid de carbon și metan în atmosfera planetei. „Proporțiile relative de carbon, oxigen și siliciu oferă indicii despre modul în care s-a format această planetă și despre materialele din care este alcătuită”, [explică Thomas Evans-Soma](https://www.mpia.de/news/science/2025-03-wasp-121b), astronom la Universitatea Newcastle (Australia), coordonator al studiului.
Tylos are un diametru de 1,75 ori mai mare decât Jupiter, dar cu o masă cu doar 16% mai mare. Acesta gravitează în jurul unei stele galben-albă, numită Dilmun (de 1,5 ori mai mare decât Soarele), pe o orbită extrem de rapidă: o revoluție completă în fiecare 30 de ore. Distanța redusă față de stea îi permite să „fiarbă”, atmosfera fiind umflată de căldura intensă, până la punctul în care planeta efectiv se evaporă, [scrie Science Alert](https://www.sciencealert.com/tiny-pebbles-created-one-of-the-most-extreme-worlds-in-the-galaxy).
Tylos trece periodic prin fața stelei sale, din perspectiva noastră, ceea ce o face ideală pentru studii. Lumina stelară traversează atmosfera planetei, iar moleculele din aerul fierbinte o modifică subtil. Astronomii pot analiza aceste modificări pentru a determina compoziția atmosferei.
## Un „Jupiter fierbinte” cu origini îndepărtate
Tylos este un „[Jupiter fierbinte](https://www.descopera.ro/stiinta/20270444-tess-a-detectat-un-nou-jupiter-fierbinte-care-orbiteaza-in-jurul-unei-stele-bizare)”, o categorie de planete gigantice situate la distanțe extraordinare de mici față de steaua lor. Se știe că astfel de planete nu se pot forma atât de aproape de o stea, din cauza radiației și a vânturilor stelare care ar dispersa gazul necesar formării lor. Teoria principală sugerează că aceste planete se formează mai departe și apoi migrează spre interior.
Detectarea monoxidului de siliciu este rară și dificilă, prima observație fiind raportată abia în 2022. Cu toate acestea, combinația unică de molecule din atmosfera lui Tylos i-a ajutat pe cercetători să-i stabilească locul de naștere.
Planetele se formează din discurile de praf și gaz care înconjoară stelele tinere. Atunci când steaua devine suficient de activă, își suflă materialul rămas, iar resturile formează „pietricelele” care se aglomerează și devin planete. La distanțe reduse, gheața se evaporă, ceea ce numim „linia zăpezii”. Fiecare tip de gheață (apă, metan etc.) are un punct diferit de sublimare.
Analizând proporțiile moleculelor din atmosfera lui Tylos, echipa a ajuns la concluzia că planeta s-a format la o distanță.
