Postul intermitent: Avantaje, pericole și polemici
Postul intermitent (intermittent fasting – IF) reprezintă o tradiție veche de peste 1.500 de ani, având origini atât religioase, cât și culturale. Recent, a cunoscut o revenire impresionantă în notorietate, în special ca strategie de pierdere în greutate și pentru îmbunătățirea sănătății generale. Totuși, dovezile științifice actuale privind siguranța și eficacitatea acestei metode sunt mixte și, uneori, chiar opuse.
Ce este postul intermitent?
Postul intermitent implică alternarea între perioadele de consum alimentar și cele de post total sau restricționat. Modelele cele mai frecvente de IF includ:
– Metoda 16:8 – 16 ore de post și 8 ore în care este permis consumul de alimente;
– Metoda 5:2 – 5 zile de alimentație normală și două zile pe săptămână cu un aport caloric extrem de redus (circa 500-600 kcal);
– Postul alternativ – o zi cu alimentație normală, urmată de o zi de post complet sau cu restricții severe.
Lipsa unui standard uniform reprezintă una dintre cele mai mari provocări ale acestei diete, complicând evaluarea efectelor pe termen lung.
Beneficiile posibile ale postului intermitent
Numeroase cercetări sugerează că postul intermitent poate avea efecte pozitive:
– Pierdere în greutate: Limitarea alimentației duce, în mod natural, la un consum caloric mai redus;
– Îmbunătățirea sensibilității la insulină: IF ar putea ajuta la controlul glicemiei, fiind studiat ca tratament pentru diabetul de tip 2;
– Scăderea inflamației: Studii pe animale au demonstrat o reducere a markerilor inflamatori în timpul postului;
– Protecția neuronală: Există cercetări care sugerează o posibilă protecție a creierului împotriva bolilor neurodegenerative, cum ar fi Alzheimer.
Controverse și riscuri posibile
Deși beneficiile menționate sunt remarcabile, unele descoperiri recente ridică întrebări cu privire la siguranța generală a postului intermitent – în special atunci când este practicat pe termen lung sau fără supravegherea unui expert.
Un studiu recent discutat în literatura de specialitate (MedicalXpress) a arătat că persoanele care adoptă diete de tip post intermitent erau de două ori mai probabile să decedeze din cauza bolilor cardiovasculare, comparativ cu cei care nu respectau astfel de restricții. Aceste informații au generat îngrijorări cu privire la riscurile potențiale, în special pentru sănătatea cardiac.
În plus, timpul din zi în care se desfășoară postul poate afecta organismul în mod negativ. Dimineața, corpul experimentează un vârf de adrenalină și cortizol (hormonul stresului), iar absența alimentației în acest context poate intensifica efectele adverse, în special la persoanele vulnerabile la afecțiuni cardiace.
Evitarea micului dejun a fost asociată, în anumite cercetări, cu un risc crescut de hipercolesterolemie, hipertensiune arterială și boli coronariene. Aceasta ar putea fi cauzată de dezechilibrele hormonale generate prin privarea de hrană într-un moment relevant al zilei.
Factori individuali esențiali în evaluarea eficacității postului
Nu toți oamenii reacționează la fel la postul intermitent. Vârsta, sexul, istoricul medical, nivelul de activitate și condițiile hormonale (precum cele ale tiroidei sau nivelul cortizolului) influențează modul în care acest regim afectează sănătatea.
De exemplu:
– Persoanele cu diabet, probleme tiroidiene sau tulburări alimentare pot prezenta riscuri mai mari;
– Femeile pot resimți dereglări hormonale, menstruale și ale metabolismului;
– Cei cu istoric de afecțiuni cardiovasculare trebuie să fie precauți, deoarece stresul hormonal și absența alimentară pot agrava simptomele.
Recomandări pentru o practică sigură
Având în vedere potențialele efecte adverse și cercetările
