Passetto di Borgo – Pasajul Secret care a Salvat Viețile Papilor
Ascuns între strălucirea magnifică a Vaticanului și istoria impunătoare a Castelului Sant’Angelo, se găsește unul dintre cele mai enigmatice și atrăgătoare elemente arhitecturale din Roma: Passetto di Borgo. Acest coridor îngust, aparent obișnuit, a servit timp de secole ca o cale de salvare crucială pentru papi în momentele de criză. Deși acum este vizitat sporadic de turiști curioși, povestea Passetto este plină de dramă, supraviețuire și strategie.
Ce reprezintă Passetto di Borgo?
Passetto di Borgo (tradus aproximativ ca „Micul pasaj al cartierului Borgo”) este un coridor din cărămidă, situat la o înălțime de aproximativ 12 metri deasupra solului și având o lungime de circa 800 metri (deși în multe surse este menționată o lungime standard de aproximativ 700 metri). Acesta leagă Vaticanul de Castelul Sant’Angelo – fortăreața papală care a fost inițial construită ca mausoleu pentru împăratul roman Hadrian.
Deși pare un simplu zid pentru cei neavizați, se ascunde în spatele acestuia o pasarelă secretă, bine protejată și discretă. Acest coridor acoperit permitea deplasarea în siguranță a pontifului și a asociaților săi, feriți de privirile curioșilor sau de amenințările directe ale inamicilor.
Origini medievale cu rădăcini antice
Construcția Passetto-ului a fost finalizată în forma sa actuală în anul 1277, pe vremea Papei Nicolae al III-lea. Totuși, fundamentele sale au fost stabilite mult mai devreme. Zidul Leonin, pe care se bazează pasajul, a fost ridicat între anii 848–852 d.Hr. de Papa Leon al IV-lea, ca o măsură de apărare împotriva incursiunilor sarazine – atacuri militare musulmane care amenințau frecvent regiunea Vaticanului.
De-a lungul timpului, coridorul a fost întărit și întreținut, devenind un element vital al infrastructurii defensive papale. Castelul Sant’Angelo, care fusese inițial un mormânt imperial transformat în fortăreață, devenea astfel ultimul refugiu pentru papii amenințați.
Arhitectură simplă, dar eficientă
La prima vedere, structura Passetto pare modestă. Construit din cărămidă, este suficient de larg pentru ca o mică suită de persoane să se deplaseze împreună. Fantele laterale înguste permit observarea exteriorului sau, atunci când este necesar, apărarea cu arme tradiționale, cum ar fi arcurile.
Înălțimea sa de 12 metri făcea extrem de dificilă interceptarea pontifului în timpul unei evacuări, sporindu-i astfel valoarea tactică. De asemenea, partea superioară a coridorului era acoperită, protejând mișcările clandestine de ochii curioșilor dușmani.
Istorii celebre de evadare
Cel mai renumit episod în care Passetto și-a împlinit rolul esențial a fost în timpul Jefuirii Romei (Sacco di Roma) din 1527. Atunci, o armată formată din trupe germane și spaniole, loiale Sfântului Împărat Roman Carol al V-lea, a invadat brutal capitala papală.
În zorii zilei de 6 mai, Garda Elvețiană a Vaticanului a realizat una dintre cele mai eroice fapte din istoria sa, luptând cu disperare pe treptele Bazilicii Sf. Petru pentru a-l apăra pe Papa Clement al VII-lea. În timp ce apărătorii săi cădeau rând pe rând, Suveranul Pontif a fost escortat în grabă prin Passetto, ajungând în siguranță în Castelul Sant’Angelo. Acolo avea să rămână sub asediu timp de săptămâni întregi.
Însă Passetto a demonstrat că își merită existența chiar înainte de acest episod. În 1494, în
