Pandemia de COVID-19, minoră în comparație cu bacteriile rezistente la medicamente

Pandemia de COVID-19 va „părea minoră” în comparație cu ceea ce se va întâmpla  în viitor cu omenirea din cauza numărului tot mai mare de superbacterii rezistente la medicamentele actuale, a avertizat profesorul Dame Sally Davies, fostul director medical al Marii Britanii.

Davies, care în prezent este trimisul special al Marii Britanii pentru rezistența antimicrobiană (RAM), și-a pierdut fina în urmă cu doi ani din cauza unei infecții care nu a putut fi tratată.

Ea descrie o imagine sumbră a ceea ce s-ar putea întâmpla dacă omenirea nu reușește să abordeze problema în următorul deceniu, avertizând că problema este „mai acută” decât schimbările climatice. Infecțiile rezistente la medicamente ucid deja cel puțin 1,2 milioane de persoane pe an, notează The Guardian.

Infecțiile rezistente la tratament ucid peste un milion de oameni anual

„Se pare că sunt foarte mulți oameni cu infecții netratabile și ar trebui să trecem la izolarea persoanelor netratabile pentru a nu le infecta familiile și comunitățile. Așadar, este o imagine cu adevărat dezastruoasă. Ar face ca unele complicații COVID-19 să pară minore”, a declarat Davies.

Rezistența microbiană înseamnă că unele infecții cauzate de bacterii, virusuri, ciuperci și paraziți nu mai pot fi tratate cu medicamentele disponibile. Expunerea la medicamente permite organismelor să dezvolte capacitatea de a le rezista, iar utilizarea excesivă a medicamentelor, cum ar fi antibioticele, accelerează acest proces.

O rezistență generalizată ar face ca o mare parte din medicina modernă să devină prea riscantă, afectând tratamentele, inclusiv operațiile de cezariană, intervențiile împotriva cancerului și transplantul de organe.

„Dacă nu vom face progrese importante în următorii 10 ani, atunci sunt foarte speriată. Fără dezvoltarea de noi tratamente, situația va continua zeci de ani și nu va dispărea”, a spus Davies.

Guvernul britanic a anunțat, recent, un plan național de acțiune privind RAM, cu angajamente de a reduce utilizarea antibioticelor atât la oameni, cât și la animale, de a consolida supravegherea infecțiilor rezistente la medicamente și de a stimula industria să dezvolte noi medicamente și vaccinuri.

„Într-o lume care se recuperează în urma impactului profund al pandemiei de COVID-19, colaborarea internațională și pregătirea pentru provocările globale în materie de sănătate au căpătat un nivel de importanță fără precedent”, a spus  la acel moment Maria Caulfield, ministrul sănătății.

Zootehnia, parte din cauză

Davies a petrecut mai mult de un deceniu avertizând cu privire la această problemă, dar a declarat că a fost cu adevărat afectată atunci când „frumoasa” ei fină, Emily Hoyle, a murit de o infecție rezistentă la medicamente la vârsta de 38 de ani. Hoyle suferea de fibroză chistică și suferise două transplanturi de plămâni înainte de a fi infectată cu Mycobacteroides abscessus, bacterie rezistentă la tratament.

„Modificările climatice se vor manifesta în multe feluri, dar trebuie avute în vedere și inundațiile, sistemele de canalizare, furtunile și la tot ceea ce acestea răspândesc și la lipsa apei potabile în caz de secetă; infecțiile cresc”, mai spune Davies.

Există eforturi la nivel mondial pentru a reduce utilizarea necorespunzătoare a medicamentelor, cum ar fi antibioticele, deși pandemia de COVID-19 a blocat progresul în multe dintre aceste inițiative. În ultimii ani au fost create puține antibiotice noi, iar problema este mai complicată, deoarece implică sectoare precum agricultura.

Mai mult de două treimi din antibiotice sunt administrate animalelor de fermă, de obicei pentru a promova creșterea sau pentru a preveni infecțiile în condiții de supraaglomerare și insalubritate – și mai puțin pentru a trata infecții specifice. Unele ferme piscicole asiatice adaugă antibiotice în hrana pentru pești.

Animalele, inclusiv oamenii, excretă până la 80% din antibioticele pe care le absorb, subliniază specialista, ceea ce contaminează mediul înconjurător. În egală măsură, este posibil ca fabricile care produc antibiotice să nu-și controleze efluenții (lichidele care sunt eliberate dintr-o instalație), ceea ce permite unor cantități mari să ajungă în sistemele de apă.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Medicamentul care „topește” tumorile, un moment de cotitură în vindecarea cancerului

Un medicament anti-îmbătrânire a avut rezultate uimitoare într-un studiu

Un studiu șocant arată că multe medicamente împotriva cancerului sunt apă de ploaie

Medicamentele pentru ADHD ar putea prelungi viața pacienților



Postari asemanatoare :