Paștele – O Sărbătoare a Reînnoirii: Tradiții Creștine și Origini Păgâne
Pentru numeroase persoane din lume, Paștele reprezintă nu doar o sărbătoare religioasă importantă, ci și un simbol neoficial al sosirii primăverii – sezonul reînvierii naturii. Pentru toți creștinii, Paștele este cea mai semnificativă festivitate a anului, omagiind evenimentul central al credinței creștine: învierea lui Iisus Hristos.
Cu o tradiție de peste două mii de ani, Paștele dobândește multiple semnificații – de la celebrarea învățăturilor divine, la reinterpretări folclorice și păgâne care onorează natura, fertilitatea și viața nouă. Să explorăm originile istorice, semnificația religioasă și bogata simbolistică ce stă în spatele acestei sărbători.
Paștele Creștin: Învierea Domnului
Originea religioasă a Paștelui este înfățișată în Noul Testament. Conform tradiției, ultima cină – numită Cina cea de Taină – a avut loc în joia dinaintea crucificării. Aceasta a fost masa de rămas-bun în care Iisus a împărtășit pâine și vin cu ucenicii săi, le-a vorbit despre sacrificiul său și i-a îndemnat să păstreze învățăturile sale vii. În acea noapte a fost arestat și executat a doua zi, vineri. Trei zile mai târziu, a înviat din morți – eveniment considerat de creștini ca fiind victoria asupra morții și păcatului, oferind ocazia vieții veșnice tuturor celor care au credință în el.
În timpul Sfintelor Paști, creștinii celebrează acest miracol, adesea numindu-l „noua Pască”, prin analogie cu vechea sărbătoare evreiască Pesach, în care evreii sărbătoreau eliberarea din sclavia Egiptului. Astfel, Iisus este perceput ca „Mielul lui Dumnezeu”, sacrificat pentru salvarea omenirii.
Stabilirea Paștelui în Calendar
Data la care Paștele este sărbătorit nu este constantă. Ea variază conform poziției Lunii și a echinocțiului de primăvară. În cadrul Conciliului de la Niceea din anul 325 e.n., împăratul Constantin cel Mare a hotărât ca Paștele să fie celebrat în prima duminică după prima lună plină ce urmează echinocțiului de primăvară (21 martie).
Cu toate acestea, data sărbătorii diferă între Bisericile Apusene (care urmează calendarul gregorian) și cele Răsăritene (care adoptă calendarul iulian), astfel încât în unele cazuri, Paștele catolic și cel ortodox au loc simultan, iar în altele nu.
Originea cuvântului „Paște”
Din punct de vedere etimologic, termenul „Paște” provine din cuvântul ebraic „Pesach”. Însă, în tradiția anglo-saxonă, termenul „Easter” folosit în limba engleză provine, conform dicționarului biblic New Unger’s Bible Dictionary, din „Eostre” – zeița primăverii în mitologia nord-europeană, căreia i se organizau festivaluri cu sacrificii și simboluri ale reînnoirii.
Simboluri ale Paștelui – Oul și Iepurașul
Oul, ca simbol al vieții, se regăsește în tradițiile multor culturi – de la egipteni și perși, la creștini. Acesta nu reprezintă o invenție creștină, dar a fost adoptat religios ca o parabolă a învierii. Coaja oului simbolizează mormântul lui Iisus Hristos, iar crăparea oului reflectă învierea sa. În plus, Biserica a interzis consumul de ouă pe parcursul postului Paștelui, astfel că ouăle adunate în această perioadă erau fierte și conservate, devenind mai apoi parte din
