„Omul cu tichie albastră” – unica operă de artă creată de Jan van Eyck aflată în expunere în România

„Omul cu tichie albastră” – unica operă de artă creată de Jan van Eyck aflată în expunere în România

Jan van Eyck: Maestrul realismului flamand și misterul „Omului cu tichie albastră”

Considerat ca fiind fondatorul Renașterii nordice și unii dintre cei mai renumiți pictori ai Europei, Jan van Eyck (aproximativ 1390–1441) a transformat pictura occidentală prin îmbunătățirea tehnicii picturii în ulei și prin realismul detaliat al creațiilor sale. Dintre cele aproximativ 20 de opere atribuite cu certitudine acestui artist flamand, una strălucește atât prin excelența artistică, cât și prin povestea sa complexă: „Omul cu tichie albastră”, aflat în prezent în colecțiile Muzeului Național Brukenthal din Sibiu, România.

Părintele picturii în ulei

Deși nu a fost inventatorul picturii în ulei, Jan van Eyck a fost primul artist care a dus această tehnică la un nivel de perfecțiune fără precedent. Prin utilizarea straturilor de glazură transparentă și a pensulelor fine, Van Eyck a reușit să obțină o adâncime, claritate și luminozitate care au consacrat pictura în ulei drept un mediu artistic ideal pentru vremea sa. Tehnica sa minuțioasă și inovatoare i-a adus titlul de „pictorul pictorilor” și a influențat generații de artiști de-a lungul întregii Europe.

„Omul cu tichie albastră” – o capodoperă enigmatică

Lucrarea „Omul cu tichie albastră”, atribuită inițial altor maeștri ai Renașterii, face parte dintr-un grup select de portrete masculine realizate de Van Eyck, în care artistul examinează individualitatea subiectului cu un realism psihologic profund. Pictura, creată în jurul anului 1430, a generat multe controverse legate de identitatea bărbatului portretizat. Ipotezele s-au diversificat de-a lungul secolelor, de la un bogat negustor, membru al unei fraternități religioase sau chiar autoportretul artistului, până la speculații că ar fi un membru al influentei familii Medici.

Cercetările contemporane au condus în cele din urmă la o concluzie bine fundamentată: portretul îl reprezintă, cel mai probabil, pe Jean IV, duce de Brabant (1403–1427), o personalitate importantă în politica Țărilor de Jos din secolul al XV-lea.

O călătorie europeană

Pictura a avut o traiectorie impresionantă în colecțiile nobilimii europene. A fost în posesia arhiducelui Leopold Wilhelm de Austria, un colecționar de artă faimos, care o obținuse de la James Hamilton, duce de Hamilton – un aristocrat scoțian mare iubitor de arte, decapitat în 1649 pentru implicarea sa în Războiul Civil Englez. Hamilton se pare că a achiziționat lucrarea de la un comerciant italian.

Într-o perioadă în care operele de artă erau intens tranzacționate în cercurile aristocratice, tabloul a ajuns în proprietatea baronului Samuel von Brukenthal, guvernator al Transilvaniei și fondatorul unuia dintre cele mai importante muzee din Europa Centrală. Astfel, din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, capodopera flamandă a devenit parte integrantă a colecției Brukenthal din Sibiu.

O eroare istorică: pictura atribuită lui Albrecht Dürer

Până în 1991, „Omul cu tichie albastră” a fost eronat atribuit maestrului german Albrecht Dürer (1471–1528). Monograma „AD” și anul inscripționat în colțul din stânga sus au indus în eroare experții și colecționarii timp de secole. A fost doar după efectuarea unor analize tehnice și stilistice că s-a descoperit că aceste marcaje erau adăugiri tardive — probabil realizate pentru a spori valoarea de piață a picturii într-o epocă în care Dürer era extrem de căutat. Astfel de practici erau relativ frecvente.