**Gaura neagră din Messier 87 (M87) continuă să ne uimească. Studii recente au estimat că viteza de rotație atinge 80% din limita teoretică, iar materia este atrasă în ea chiar mai repede.**
Este una dintre cele mai masive din apropierea noastră și a reprezentat ținta perfectă pentru Event Horizon Telescope (EHT). Oamenii de știință au revizuit imaginile celebre surprinse de acest telescop și au descoperit cât de repede se rotește acest monstru și cât material înghite.
Rezultatele sunt impresionante: această gaură neagră, cu o masă de 6,5 miliarde de ori mai multă decât Soarele, se rotește cu aproximativ 80% din viteza maximă teoretică posibilă în univers. Pentru a avea o imagine mai clară: marginea interioară a discului său de acreție se rotește cu aproximativ 14% din viteza luminii – adică în jur de 42 milioane de metri pe secundă.
Cercetătorii au ajuns la această concluzie analizând „punctul luminos” din imaginile originale ale găurii negre. Strălucirea asimetrică observată nu este întâmplătoare – ea este generată de un fenomen cunoscut sub numele de efectul Doppler relativist.
Materialul de pe o parte a discului se deplasează spre noi cu o viteză atât de mare încât pare mult mai strălucitor decât materialul care se îndepărtează. Măsurând această diferență de luminozitate, cercetătorii au reușit să stabilească viteza de rotație.
**Una dintre cele mai masive găuri negre din apropierea noastră**
Cercetătorii au examinat de asemenea modelele câmpului magnetic din jurul găurii negre, care acționează ca o „hartă” a modului în care materia este atrasă spre centru. Ei au descoperit că materia coboară în gaură cu o viteză de aproximativ 70 milioane de metri pe secundă – echivalentul a circa 23% din viteza luminii.
Folosind aceste informații, cercetătorii au evaluat că gaura neagră din M87 înghite între 0,00004 și 0,4 mase solare de material pe an. Deși pare considerabil, pentru o gaură neagră atât de masivă, este de fapt o rată relativ mică – operează sub ceea ce oamenii de știință denumesc limita Eddington, ceea ce sugerează că se află într-o fază relativ „calmă”.
Energia generată de toată masa care intră în gaură se aliniază perfect cu energia jetului faimos al lui M87 – acea rază spectaculoasă de particule ejectate aproape cu viteza luminii, care se extinde pe mii de ani-lumină. Acest lucru susține teoria că aceste jeturi sunt alimentate de procesul de „hrănire” al găurii negre, conform LiveScience.
**Un laborator cosmic**
Studiul marchează un pas major în înțelegerea modului în care operează găurile negre supermasive. Deși estimările anterioare privind rotația găurii negre M87 au variat între 0,1 și 0,98, această nouă metodă sugerează că se află cu siguranță spre capătul superior – cel puțin 0,8 și posibil aproape de maximul teoretic de 0,998.
Pe măsură ce ne pregătim să folosim telescoape și tehnici de imagine mai avansate, gaura neagră din M87 va rămâne probabil un laborator cosmic crucial pentru testarea gravitației, a spațiu-timpului și a celor mai extreme forme de fizică.
Fiecare nouă măsurătoare ne apropie de răspunsuri la întrebări fundamentale despre modul în care acești monștri cosmici influențează galaxiile.
**Vă recomandăm să mai citiți și:**
– [O gaură neagră supermasivă colosală tocmai „s-a dat de gol” singură în spațiul îndepărtat](https://www.descopera.ro/stiinta/20857283-o-gaura-neagra-supermasiva-colosala-tocmai-s-a-dat-de-gol-singura)
