Cercetătorii explorează diverse opțiuni pentru a lupta împotriva bolii Alzheimer și altor tipuri de demență, iar o cercetare recentă identifică molecula hevin, responsabilă pentru blocarea procesului de îmbătrânire și demență (de asemenea cunoscută ca SPARCL-1), ca o posibilă soluție pentru prevenirea declinului cognitiv.
Hevin este o proteină produsă în mod natural în creier de astrocite, celule care sprijină conexiunile dintre neuroni, sinapsele, iar se pare că hevin joacă un rol crucial în menținerea acestor relații.
În cadrul studiului recent, cercetătorii de la Universitatea Federală din Rio de Janeiro (UFRJ) și Universitatea din São Paulo (ambele din Brazilia) au stimulat producția de hevin în creierii unor șoareci sănătoși și ai unora cu o boală similară cu Alzheimerul.
Rezultatele au fost remarcabile: în decurs de șase luni de teste, șoarecii ce au primit tratament au prezentat o memorie și capacitate de învățare superioare celor netratați, iar scanările cerebrale au arătat o comunicare îmbunătățită între neuroni la nivelul sinapselor.
Cercetătorii au identificat molecula ce blochează îmbătrânirea și demența
„Hevin este o moleculă bine cunoscută pentru importanța sa în plasticitatea neuronală. Am descoperit că supraproducția de hevin poate inversa deficitele cognitive la animalele îmbătrânite, prin optimizarea calității sinapselor”, explică neurobiologul Flávia Alcantara Gomes de la UFRJ.
Analizele ulterioare au demonstrat că molecula care blochează îmbătrânirea activează și alte proteine legate de sănătatea sinaptică, ceea ce sugerează că nu acționează izolat în menținerea conectivității neuronale.
Cercetătorii au evaluat și datele medicale publice, constatând că nivelurile de hevin din creierul pacienților cu Alzheimer sunt inferioare celor normale, o dovadă suplimentară că hevin și astrocitele joacă un rol semnificativ în progresia bolii, nota Science Alert.
Studii pot conduce la dezvoltarea de noi medicamente
„Inovația constă în modul în care acum percepem rolul astrocitelor în acest context. Ne-am concentrat mai puțin pe neuroni și am scos în evidență contribuția astrocitelor, care ar putea deveni ținte esențiale pentru noi strategii terapeutice în Alzheimer și tulburările cognitive”, afirmă Gomes.
Desigur, va dura ani până când aceste descoperiri de laborator se vor transforma în tratamente accesibile oamenilor, dar direcția este promițătoare, iar, în viitor, astfel de terapii ar putea completa medicamentele existente.
Majoritatea terapiilor actuale încearcă să elimine acumulările toxice de proteine (precum beta-amiloidul) din creier. Însă hevin nu are
