Titlu: Legea „bătăilor inimii” din Georgia: un caz șocant care generează dileme etice și legale
În cadrul controversat al discuțiilor despre drepturile reproductive în Statele Unite, un incident recent din Georgia captează atenția globală. Este vorba despre o tânără aflată în comă cerebrală, menținută artificial „în viață” pentru a putea duce o sarcină la termen, conform unei legi extrem de stricte cunoscută sub denumirea de „Legea bătăilor inimii” sau “Living Infants Fairness and Equality Act” (LIFE). Această situație dramatică subliniază impactul devastator al legislației în domeniul avortului și dificultățile etice, legale și economice generate de astfel de reglementări.
Cazul Adrianei Smith: între comă și obligația de a da „naștere”
Adriana Smith, o asistentă de 30 de ani din Atlanta, a avut o serie de cheaguri sanguine la nivelul creierului, fiind ulterior declarată în comă cerebrală. Deși nu mai are funcții cerebrale, aparatele de suport vital păstrează artificial funcțiile corpului său.
Întrebarea principală nu este doar una medicală, ci și legală. La momentul pierderii funcțiilor cerebrale, Adriana era în primele săptămâni de sarcină. Detectarea bătăilor inimii fetale a activat aplicarea legii LIFE, care interzice avortul din momentul în care sunt identificate bătăi ale inimii embrionului/fătului — în unele situații, chiar înainte ca femeia să fie conștientă că este însărcinată.
Legea din Georgia: Restricții severe și portițe legale înguste
Legea „bătăilor inimii” a fost adoptată în Georgia în 2019, dar implementarea sa a fost temporar suspendată până la anularea deciziei Roe v. Wade de către Curtea Supremă a SUA în iunie 2022. De atunci, legea a intrat în vigoare, interzicând avorturile după aproximativ șase săptămâni de sarcină, cu foarte puține excepții: cazuri de viol sau incest (raportate autorităților) și pericol iminent pentru viața mamei.
Cu toate acestea, cazul Adrianei Smith se află într-o zonă juridică neclară. Deși ea este oficial decedată neurologic, imposibilitatea fătului de a supraviețui în afara uterului face ca întreruperea conectării la aparatele de suport vital să fie interpretată, conform legii, ca un avort ilegal.
Interpretare legală versus umanitate
Familia Smith se confruntă nu doar cu pierderea tragică a unei persoane dragi, ci și cu cheltuieli medicale uriașe. Menținerea unei persoane în comă cerebrală pe aparate timp de luni întregi pentru a continua o sarcină este extrem de costisitoare, iar în acest caz, toate cheltuielile au fost suportate de familie. În plus, viabilitatea fătului este previzionată abia în jurul săptămânii 32 de sarcină, ceea ce implică o perioadă de aproximativ 3 luni în condiții critice și cu puține garanții medicale privind sănătatea copilului.
Organizațiile pentru drepturile femeilor consideră cazul un exemplu extrem de dureros despre negarea autonomiei corporale a unei persoane. “Este inuman să menții o femeie decedată artificial în viață împotriva dorinței familiei, în speranța că sarcina va ajunge la termen. Nu știm ce ar fi dorit Adriana, dar familia ei ar trebui să aibă dreptul de a decide”, a declarat mama pacientei, April Newkirk.
Considerații etice și implicații mai largi
Acest caz ridică mai multe întrebări esențiale:
1. Cine are autoritatea de a decide într-un astfel de caz? Legea, spitalul sau familia?
2. Este justificată implementarea rigidă a unei legi în cazul unui pacient deja decedat neurologic?
3. Ce se înt…
