Un nou studiu demontează miturile despre migrarea balenelor cu cocoașă: hrănire, reproducere și naștere – toate în paralel
O cercetare inovatoare recent publicată în revista Frontiers in Marine Science contestă teoriile științifice convenționale față de comportamentul balenelor cu cocoașă (Megaptera novaeangliae). Conform noilor informații strânse de o echipă de cercetători de la UNSW Sydney, această specie migratoare desfășoară simultan cele trei activități esențiale ale ciclului său biologic: migrarea, hrănirea și reproducerea – o descoperire care respinge clar modelul clasic de comportament al balenelor.
O discrepanță între teorie și observație
De-a lungul decadelor, oamenii de știință au considerat că balenele cu cocoașă migrează sezonier, deplasându-se între ape reci din Oceanul Antarctic (unde se hrănesc) și regiuni tropicale (unde se reproduc și dau naștere). Era acceptat că, pe parcursul migrației, balenele nu se hrănesc, această etapă fiind dedicată exclusiv parcursului oceanic spre destinații biologice specifice.
O ipoteză alternativă, propusă în urmă cu peste 30 de ani — că balenele pot avea un comportament continuu în timpul migrației — a fost neglijată de comunitatea științifică până recent. Cu toate acestea, industria de ecoturism, în special operatorii din domeniul observației balenelor, a acumulat constant date și observații de teren care contestau interpretările tradiționale. Aceste dovezi empirice au captat atenția cercetătoarei Jane McPhee-Frew, doctorandă la UNSW și, de asemenea, skipper pe o navă de turism în Newcastle.
Studiul ce va schimba cărțile de specialitate
Studiul realizat de McPhee-Frew și Dr. Tracey Rogers a adunat peste 200 de observații documentate de tur-operatori, cetățeni activi și agenții guvernamentale, acoperind un vast teritoriu geografic — de la Queensland la Tasmania și Noua Zeelandă de Sud. Analizele, care au început din anul 1991, au descoperit un total de 209 cazuri de pui de balenă nou-născuți observați în afara zonelor de reproducere acceptate.
Rezultatele au relevat că 168 dintre acești pui au fost observați în viață, iar 41 au fost găsiți decedați. Mai interesant este că pentru 118 dintre observații s-a putut determina clar traseul mamelor: unele erau în plin proces de migrare, sugerând că au dat naștere în timpul călătoriei către ape mai calde, mult mai la sud decât se anticipa.
Conectarea tradiției orale cu știința modernă
Această nouă înțelegere confirmă ceea ce industria turismului a susținut de mult timp: balenele demonstrează comportamente reproductive și de hrănire chiar și pe parcursul migrației. De asemenea, jurnalele vânătorilor de balene din secolul XX — deși uneori trecute cu vederea — ofereau indicii despre nașteri sau comportamente alimentare situate la sute de kilometri distanță de zonele „canonice”.
Explicația? Este posibil ca acest fenomen să fi fost prezent istoric, dar să fi fost mascat în secolul XX de scăderea drastică a populației de balene din cauza vânătorii industriale. Pe măsură ce populațiile s-au refăcut grație eforturilor de conservare, comportamentele ancestrale au devenit din nou vizibile pentru observatori.
Implicarea în politicile de conservare
Descoperirile studiului sunt deosebit de importante pentru politicile de conservare maritimă, având potențialul de a revoluționa înțelegerea zonelor critice pentru speciile în cauză. În mod tradițional, resursele și reglementările de protecție erau concentrate pe habitatul de vară (hrănire) și cel de iarnă (reproducere), însă noua paradigmă sugerează că întregul traseu de migrație — inclusiv zonele anterior considerate de tranzit — ar trebui să beneficieze de o protecție specială.
