Noi structuri dacice pe teritoriul României, descoperite după 2000 de ani. Cum a fost posibil și unde se găsesc exact

Recent, tehnologia avansată LiDAR a adus la lumină noi structuri dacice impresionante în județul Hunedoara. Aceste descoperiri nu numai că oferă o înțelegere mai profundă a sistemelor militare utilizate de daci și romani, dar și extind considerabil cunoștințele noastre despre vastitatea așezărilor și fortificațiilor dacice.

Descoperiri majore la cetatea Fețele Albe

Una dintre cele mai remarcabile descoperiri realizate cu ajutorul tehnologiei LiDAR este legată de cetatea dacică Fețele Albe. Situată în vecinătatea renumitei Sarmizegetusa Regia, Fețele Albe a fost inițial descoperită la începutul anilor 1800. Cu toate acestea, abia în ultimele decenii, tehnologia modernă a permis dezvăluirea adevăratei sale extinderi.

Până recent, se credea că Fețele Albe se întindea pe doar 20-30 de terase. Scanările LiDAR au demonstrat însă că cetatea ocupă un munte întreg, acoperit în prezent de păduri, și cuprinde aproape 200 de terase. Aceste structuri sunt aliniate de-a lungul curbelor de nivel și prezintă urme ale numeroaselor construcții cu bază dreptunghiulară sau poligonală. Fețele Albe s-a dovedit a fi mai veche decât Sarmizegetusa Regia, datând de la sfârșitul secolului al doilea î.Hr.

„Modelul digital de teren derivat din LiDAR dezvăluie o adevărată surpriză: situl este mult mai larg, ocupând toată latura sudică a dealului, pe doi kilometri, de la pârâul Arsurii până la fortificația de pe Dealul Grădiștii și are aproape 200 de terase,” au afirmat cercetătorii Aurora Pețan și Valeriu Sîrbu în studiul lor recent, conform Adevărul.

Importanța cetății Piatra Roșie

Cetatea dacică Piatra Roșie, situată în valea Luncanilor, a fost de asemenea subiectul unor descoperiri importante datorită tehnologiei LiDAR. Primele cercetări arheologice din anii ’40 au concluzionat că Piatra Roșie avea un caracter predominant militar, fiind menită să apere Sarmizegetusa Regia.

Cu toate acestea, datele recente oferite de scanările LiDAR au dezvăluit că cetatea era mult mai extinsă și complexă decât s-a crezut anterior. Cetatea Piatra Roșie nu doar că avea un rol defensiv, ci era un nucleu al unei așezări întinse, compusă din cel puțin 13 terase care susțineau reședințe aristocratice, turnuri, temple, clădiri publice și ateliere.

„Analiza datelor furnizate de măsurătorile topografice și de scanarea LiDAR ne dezvăluie o remarcabilă unitate de concepție în amenajarea acestei porțiuni de deal, care scoate în evidență terasele și lasă în plan secund fortificațiile,” a explicat arheologul Aurora Pețan.

Războaiele daco-romane și tehnologia LiDAR

Tehnologia LiDAR a oferit informații esențiale și despre războaiele daco-romane de la începutul secolului al doilea. Cercetările recente au scos la iveală rămășițele castrelor romane din vecinătatea Sarmizegetusei Regia, evidențiind rolul strategic al acestor baze militare.

„Dacă ipotezele teoretice folosite aici pentru estimarea mișcării solului, a vizibilității și a implicațiilor privind timpul de călătorie sunt valide, practic toate bazele militare romane confirmate sau suspectate în Munții Orăștiei, în exteriorul Sarmizegetusei Regia, ar fi fost necesare fie ca parte a schemei de mobilitate sau pentru un război direct împotriva țintelor strategice,” au concluzionat Ioana A. Oltean și Joao Fonte în studiul lor din 2021.

În Munții Orăștiei au fost identificate cel puțin șase „castre de marș” romane, folosite de armatele împăratului Traian în timpul războaielor daco-romane. Aceste descoperiri arată modul în care romanii au asigurat o comunicare eficientă și o coordonare a trupelor lor în timpul asediului Sarmizegetusei Regia.

Fortificațiile de la Porțile de Fier ale Transilvaniei

Locul unor bătălii importante dintre daci și romani, Porțile de Fier ale Transilvaniei, a fost de asemenea cercetat cu ajutorul tehnologiei LiDAR. Aceste analize au arătat că sistemul de apărare era mult mai vast decât se credea inițial, întinzându-se pe o lungime de cel puțin 4,8 kilometri.

Descoperirile recente au oferit o înțelegere mai profundă a modului în care dacii au utilizat terenul pentru a-și apăra teritoriile împotriva invaziei romane. Fortificațiile de la Porțile de Fier ale Transilvaniei blochează accesul prin vale și protejează drumul de creastă, demonstrând complexitatea și ingeniozitatea sistemului defensiv dacic.

Aceste descoperiri impresionante realizate cu ajutorul tehnologiei LiDAR nu doar că îmbogățesc cunoștințele noastre despre istoria dacilor, dar și subliniază importanța utilizării tehnologiilor moderne în arheologie pentru a dezvălui trecutul nostru ascuns.



Postari asemanatoare :