O transformare de paradigmă în neuroștiințe: Psihedelicele pot afecta interacțiunea dintre creier și sistemul imunitar
O echipă de savanți de la Universitatea Harvard din SUA aduce o nouă abordare asupra percepției noastre referitoare la substanțele psihedelice și potențialul acestora terapeutic. Un studiu recent, apărut în respectabila revistă Nature, sugerează că halucinogenele, precum psilocibina sau MDMA, ar putea interveni nu doar în percepție și starea de spirit, ci și în interacțiunile complexe dintre celulele nervoase și sistemul imunitar al creierului.
Psihedelicele – dincolo de simple halucinogene
În cadrul unei cercetări experimentale realizate atât pe șoareci, cât și pe celule umane, cercetătorii de la Harvard au identificat o influență semnificativă a psihedelicelor asupra astrocitelor – cele mai numeroase celule gliale din sistemul nervos central. Aceste celule joacă un rol esențial în menținerea homeostaziei creierului și în gestionarea răspunsului inflamator.
„Studiul nostru demonstrează că psihedelicele pot diminua inflamația neuronală și pot restabili echilibrul neuro-imun,” spune Dr. Michael Wheeler, neuroimunolog la Spitalul Brigham and Women’s și parte a echipei de cercetare. Cercetătorul subliniază că acest efect ar putea transforma tratamentele pentru diferite afecțiuni psihiatrice, inclusiv anxietatea și depresia.
Inflamația cerebrală și sănătatea mentală
Una dintre ipotezele care devin tot mai clare în neuroștiință este că inflamația cerebrală cronică contribuie la declanșarea unor tulburări psihice severe. Astrocitele, care reglează răspunsul imun în creier, pot deveni sursa acestei inflamații atunci când sunt hiperactive pe termen lung.
Studiul realizat de echipa de la Harvard a observat șoareci expuși la diverse tipuri de stres: unii au fost supuși la stres acut (7 zile), în timp ce alții au experimentat stres cronic (18 zile). În cazul grupului care a fost expus la stres pe termen scurt, cercetătorii au constatat o reziliență psihologică crescută, asociată cu o manifestare crescută a receptorului EGFR (receptor pentru factorul de creștere epidermală) în astrocitele din amigdala cerebrală – regiunea responsabilă cu procesarea emoțiilor precum frica.
Această activitate crescută a EGFR părea să reducă inflamația și să limiteze reacțiile emoționale la stres.
Reversarea deteriorării prin psihedelice
Situația s-a schimbat semnificativ în grupul de șoareci expuși la stres cronic: exprimarea EGFR a fost diminuată, iar acest dezechilibru a fost corelat cu o creștere a inflamației și a manifestărilor anxioase. Totuși, administrarea de psihedelice precum psilocibina sau MDMA a reușit să inverseze acest efect.
„La șoarecii cu deficit de receptori EGFR, am observat o scădere semnificativă a celulelor inflamatorii și o diminuare a comportamentelor de frică după tratamentul cu psihedelice,” explică Wheeler. Această descoperire deschide perspectiva unor terapii inovative pentru condiții psihice refractare la tratamentele tradiționale.
Confirmări preliminare în celule umane
Pentru a evalua dacă aceste efecte se pot aplica și oamenilor, cercetătorii au studiat probe de celule umane, inclusiv date genetice de la indivizi diagnosticați cu tulburare depresivă majoră. Rezultatele au arătat modificări asemănătoare în exprimarea receptorului EGFR, oferind indicii că același mecanism de reglementare a răspunsului inflamator ar putea fi activ și în creierul uman.
Cu toate acestea, oamenii de știință subliniază că studiile sunt încă la început. Sunt necesare investigații suplimentare pentru a clarifica pe deplin modul în care psihedelicele interacționează cu
