Acum aproximativ 43.000 de ani, un bărbat neanderthalian din regiunea care astăzi constituie centrul Spaniei a descoperit un bolovan de granit cu o formă neobișnuit de captivantă. Suprafața sa fină, contururile rotunjite și adânciturile naturale păreau să comunice ceva – poate chiar să-i evoce un chip alungit.
Intrigat de acea piatră, omul preistoric a hotărât să o examineze cu mai multă atenție. Apoi, într-un gest care astăzi ne lasă fără cuvinte, și-a înmuiat un deget într-un pigment roșu și a aplicat ușor pe marginea bolovanului exact în locul unde s-ar fi aflat nasul unui chip uman, conform The Guardian.
Astfel s-a născut ceea ce ar putea fi cea mai veche amprentă umană completă descoperită vreodată, imprimată pe ceea ce pare a fi cea mai veche operă de artă portabilă din Europa.
„Toți am avut același gând: pare un chip!
Descoperirea a ieșit la iveală după aproape trei ani de cercetări minuțioase desfășurate de o echipă mixtă de arheologi, geologi și experți criminaliști din Spania. Totul a început în iulie 2022, în apropiere de orașul Segovia.
„Piatra avea o formă ciudată și o pată de pigment roșu care ne-a atras instantaneu atenția. Toți am avut același gând: pare un chip! Dar, desigur, speculațiile nu erau suficiente”, povestește David Álvarez Alonso, arheolog la Universitatea Complutense din Madrid.
Cercetările ulterioare au avut scopul de a determina dacă pata de pigment fusese într-adevăr plasată deliberat, în mod simbolic. Iar răspunsul a fost un răsunător „da”.
Neanderthalienii: mai inovatori decât ne-am imaginat?
Experții au analizat compoziția pigmentului, care era bogat în oxizi de fier și minerale argiloase, și au constatat că nu se găsește nicăieri în interiorul sau în jurul peșterii. Asta sugerează că Omul de Neanderthal a adus intenționat pigmentul dintr-o altă locație, împreună cu piatra.
Pentru a confirma că pata fusese aplicată cu vârful unui deget, echipa a colaborat cu poliția științifică. Rezultatul: amprenta aparține unui om, cel mai probabil unui adult de sex masculin.
„Fără acel punct roșu, nu am fi putut afirma nimic despre piatră. Dar astfel, toate dovezile sugerează o interpretare simbolică a acestui obiect. Nu poate fi o simplă coincidență,” explică Álvarez Alonso.
Această descoperire susține ideea conform căreia neanderthalienii, considerați mult timp inferiori din punct de vedere cognitiv oamenilor moderni, aveau abilități de a crea simboluri și de a se exprima artistic.
„Faptul că piatra a fost aleasă pentru forma sa și apoi marcată cu o pată de ocru atestă existența unei minți capabile de a simboliza, de a imagina, de a idealiza și de a proiecta gânduri asupra unui obiect,” afirmă autorii studiului.
Vă mai sugerăm să citiți și:
O suliță veche de 80.000 de ani contestă tot ce știm despre neanderthalieni
Oamenii de știință au datat rămășițele unui copil străvechi, asemănător atât oamenilor, cât și neanderthalienilor
Un eveniment de acum 110.000 de ani ar fi putut contribui la dispariția neanderthalienilor
Apariția unei noi grupe sanguine a separă neanderthalienii de Homo Sapiens în Eurasia
