Motivele pentru care tot mai multe rase de pisici și câini încep să fie asemănătoare între ele

Motivele pentru care tot mai multe rase de pisici și câini încep să fie asemănătoare între ele

Unele rase de câini și pisici demonstrează trăsături fizice remarcabil de apropiate, în ciuda unui interval de peste 50 de milioane de ani de evoluție separată – conform unui nou studiu recent publicat și menționat de Science Alert. Această descoperire subliniază influența considerabilă pe care selecția artificială, orchestrată de oameni, o exercită asupra evoluției speciilor domestice.

Convergența evolutivă între câini și pisici

În mod convențional, în biologia evolutivă se consideră că speciile ce se află la o distanță evolutivă atât de mare – în acest caz, grupurile de carnivore din care provin câinii și pisicile – au parcurs căi evolutive separate. Cu toate acestea, cercetătorii au examinat un set substanțial de date, bazat pe scanarea a 1.810 cranii ale pisicilor, câinilor și variatelor lor forme sălbatice (precum lupii și pisicile sălbatice). Acest studiu a evidențiat un fenomen interesant: convergența evolutivă.

Aceasta se referă la procesul prin care, în mod independent, diferite organisme dezvoltă caracteristici asemănătoare, ca reacție la presiuni selective similare sau datorită influențelor externe comune. În cazul pisicilor și câinilor domestici, această presiune comună este intervenția umană – crescătorii au ales, timp de secole, indivizii cu trăsături fizice apreciate estetic sau considerate „adorabile”.

Rasele de animale cu asemănări izbitoare

Studiul a inclus rase de pisici precum Siameză, Maine Coon sau Persană, și rase de câini precum Mops (Pug) și Bulldog Francez până la Collie sau Borzoi. Rezultatele demonstrează că, în ciuda diferențelor genetice substanțiale și a istoriilor separate, unele dintre aceste rase au evoluat spre forme ale craniului extrem de asemănătoare: fie prelungite și înguste (cum găsim la Collie și Siameză), fie scurte și aplatizate (de exemplu, Mops și Pisica Persană).

Această similitudine nu se datorează întâmplării: oamenii au fost atrași de anumite trăsături fizice și le-au perpetuat prin reproducere selectivă.

De ce preferăm animale „cu față de bebeluș”?

Preferința umană pentru animalele cu fețe plate nu este întâmplătoare, ci își are originile adânci în biologia psihologică a omului. Oamenii sunt programați biologic să reacționeze pozitiv la trăsături ce amintesc de bebeluși – un concept teoretizat de etologul Konrad Lorenz, numit „schema infantilă” sau „Kindchenschema”. Aceasta include trăsături precum capul rotund, ochii mari și nasul scurt – exact caracteristicile accentuate ale raselor de câini și pisici cu fețe plate.

Astfel de trăsături activează instinctul de îngrijire și protecție, explicând popularitatea acestor rase. Problema apare atunci când aceste selecții estetice sunt duse la extrem.

Un cost biologic pentru aspectul drăgălaș

Deși raselor cu aceste trăsături li se atribuie un aspect „irezistibil”, selecția artificială intensă a avut efecte serioase asupra sănătății animalelor. Conform studiului, multe rase brahicefalice (cu fața scurtă) se confruntă cu probleme respiratorii cronice (sindromul brahicefalic), afecțiuni neurologice, malformații craniene și complicații la naștere.

Pisicile Persane, de exemplu, pot dezvolta afecțiuni ereditare ale ochilor și nasului, în timp ce Mopsii sau Bulldogii Francezi se confruntă frecvent cu dificultăți respiratorii și au un risc crescut de insolație. Toate acestea ridică semne de întrebare cu privire la etica selecției fizice extreme.

Apel la reglementare și responsabilitate

Comitetul pentru bunăstarea animalelor din Regatul Unit a