Doi fulgi de zăpadă nu sunt identici – un mit frecvent întâlnit. Specialiștii afirmă că probabilitatea ca doi fulgi să fie identici este extrem de redusă, aproximativ 1 din 1 milion de trilioane. Se estimează că există un trilion de trilioane de tipuri diferite de fulgi.
Fulgii de zăpadă sunt formați din cristale de gheață, vapori de apă și particule de praf. Cristalele de gheață se nasc prin înghețarea vaporilor de apă pe particule minuscule de praf, care pot proveni din polen, cenușă vulcanică sau chiar meteoriti.
Fulgii se formează în nori foarte reci, ce conțin atât picături de apă, cât și cristale de gheață. Moleculele de apă îngheață pe cristale, generând un hexagon – motivul pentru care fulgii au șase colțuri. Moleculele de apă se aranjează astfel din cauza unghiului de 104,5 grade dintre atomii de hidrogen și oxigen, rezultat al tehnicilor de difracție cu raze X din anii 1930.
Atomul de oxigen atrage electronii atomilor de hidrogen, creând un dipol cu o sarcină pozitivă la capetele de hidrogen și una negativă la oxigen. Aceste forțe conduc la formarea unui model simetric tridimensional cu șase laturi, vizibil la scară largă.
Forma cristalelor de gheață este influențată de temperatura norilor și de cantitatea de umiditate. O umiditate mai mare conduce la cristale de dimensiuni mai mari, iar mai multe cristale unite formează fulgii.
Unicitatea fulgilor provine din diversele trasee pe care le parcurg până la sol, fiecare având condiții de atmosferă diferite. Aceasta alterează forma și dimensiunea lor, oferindu-le caracteristici distincte.
