La începutul anului 1941, Adolf Hitler a dat directive pentru ca pregătirile militare pentru atacul asupra Uniunii Sovietice să fie finalizate până la 15 mai. O serie de evenimente neașteptate au deraiat planurile dictatorului nazist. Evenimentele din Grecia și Iugoslavia i-au distrat atenția lui Hitler, dar a existat un alt factor care a fost mai puțin examinat de istorici: condițiile meteorologice din primăvara anului 1941.
În perioada în care Hitler își activa mașina de război nazistă pentru a atacă URSS-ul, în Balcani aveau loc evenimente majore în contextul războiului.
La 2 martie 1941, a început „Operaţiunea Lustre”, prin care peste 62.000 de soldaţi ai Commonwealth-ului erau transportați în Grecia. Doar câteva săptămâni mai târziu, pe 27 martie, s-a petrecut la Belgrad o lovitură de stat împotriva guvernului iugoslav care angajase țara în semnarea unui pact cu puterile Axei.
Dacă desfășurarea trupelor britanice în Grecia era oarecum previzibilă la Berlin, lovitura de stat de la Belgrad l-a înfuriat pe Hitler, care a ordonat, chiar în aceeași zi, pregătirea unei ofensive militare împotriva Iugoslaviei.
Hitler și Balcanii
Hitler avea temeri de o debarcare a aliaților în Grecia, la Salonic, similar cu evenimentele din 1915. Astfel, forțele britanice s-ar fi aflat în spatele Grupului de Armate Sud german când acestea ar fi înaintat spre est, în sudul Rusiei. Hitler anticipase că englezii vor încerca să avanseze în Balcani, la fel ca în finalul Primului Război Mondial. Din aceste considerente, a evaluat această variantă și a mobilizat forțe militare.
Totuși, nu s-a așteptat deloc la lovitura de stat din Iugoslavia, iar forțele mobilizate pentru invazia acestei țări erau mult mai numeroase decât cele alocate intervenției în Grecia.
„Forțele suplimentare terestre și aeriene necesare pentru o astfel de lovitură însemnau mai mult decât toate cele pentru întreaga campanie din Grecia, ceea ce l-a determinat pe Hitler să ia decizia complicată și decisivă de a amâna atacul asupra Rusiei”, menționa istoricul Liddell Hart.
Pe de altă parte, în întârzierea campaniei din Rusia, generalii germani au luat în considerare și uzura forțelor folosite în campania din Balcani.
„Este adevărat că, în comparație cu puterea noastră (germană) globală, forțele folosite în Balcani nu erau mari, totuși numărul tancurilor era considerabil.
Majoritatea tancurilor pe care le-am utilizat în ofensiva împotriva frontului rusesc din sudul Poloniei participaseră la ofensiva din Balcani și necesitau reparații majore, iar echipajele aveau nevoie de odihnă. O bună parte dintre ele avansaseră în sud până în Peloponez și au trebuit să facă și drumul înapoi”, a declarat feldmareșalul von Kleist.
Chiar și așa, au existat generali germani care au considerat că forțele germane implicate în campania din Balcani erau nesemnificative în contextul invaziei din Rusia. Acest argument se bazează pe faptul că trupele germane din Balcani erau alocate Grupului de Armate Sud. În momentul începerii invaziei Uniunii Sovietice, acest grup a avut un rol secundar față de Grupul de Armate Centru, care a depus efortul principal.
„Anul 1941 a fost, din punct de vedere meteorologic, neobișnuit”
Pe lângă situația din Balcani, un alt factor care a fost luat în considerare de germani a fost starea vremii. Conform generalului german Franz Halder, vremea nu a permis începerea invaziei mai dev
