Articol informativ: Combaterea risipei alimentare și a deșeurilor din plastic în Regatul Unit – Importanța esențială a supermarketurilor
În Regatul Unit, problemele de mediu sunt profund legate de modul în care alimentele sunt distribuite, ambalate și consumate. Statistici recente sunt alarmante: aproximativ 70% din deșeurile plastice provind din ambalaje, iar anual sunt aruncate aproape 9,5 milioane de tone de resturi alimentare. În lumina acestor statistici, rolul supermarketurilor devine vital nu doar ca furnizori de produse, ci și ca agenți ai transformării.
Supermarketurile – elemente fundamentale în lupta contra risipei și poluării
Supermarketurile reprezintă principalul punct de contact între consumatori și produse. Din acest motiv, ele pot influența comportamentele individuale și practicile din industrie. Unele lanțuri de retail din Marea Britanie, cum ar fi Tesco, Asda sau Sainsbury’s, au început să implementeze măsuri concrete pentru a diminua atât risipa alimentară, cât și plasticul din ambalaje.
Industria se confruntă cu multiple provocări:
– Menținerea prospețimii produselor fără ambalaje din plastic
– Necesitatea unei etichetări clare a materialelor reciclabile
– Procesul logistic complex legat de redistribuirea alimentelor neegestionate
– Diferențele regionale în ceea ce privește capacitățile de reciclare disponibile
Reducerea ambalajelor de la sursă
Primul pas în soluționarea problemei deșeurilor este eliminarea ambalajelor inutile. Începând din 2019, supermarketuri precum Tesco au eliminat sau redus semnificativ mii de tone de ambalaje. Totuși, nu toate produsele pot fi oferite fără protecție suplimentară. De exemplu, castraveții sunt frecvent ambalați în plastic pentru a rămâne proaspeți mai mult timp, prevenind astfel risipa alimentară.
Acolo unde este posibil, plasticul a fost înlocuit cu opțiuni mai ecologice – hârtia fiind prioritară pentru produsele uscate, precum cerealele sau pastele. În cazul alimentelor perisabile, cum sunt carnea sau laptele, materialele plastice rămân esențiale pentru a asigura siguranța alimentară.
Recrearea ambalajelor și reciclabilitatea
Revizuirea structurilor de ambalaj face parte din strategia de reducere a impactului asupra mediului. Una dintre provocările majore este reciclarea plasticului negru, deoarece senzorii optici din sistemele moderne de sortare automată nu îl detectează cu ușurință. Astfel de ambalaje ajung adesea în incineratoare sau gropi de gunoi, în loc să fie reintegrate în circuitul de reciclare.
De asemenea, etichetarea ambalajelor cu simboluri clare referitoare la reciclabilitate constituie o altă provocare. Sistemul actual, în care regulile de reciclare variază de la o autoritate locală la alta, este perceput ca fiind confuz de consumatori și ineficient pentru comercianți.
James Bull, reprezentant al departamentului de ambalaje al unui retailer britanic, menționează: „Reglementările de reciclare sunt ca o pătură cusută din piese în Marea Britanie, iar această incoerență îngreunează comunicarea unui mesaj clar către clienți.”
Ce se întâmplă cu alimentele nevândute?
O mare parte din risipa alimentară provine din produse care ajung la termenul de expirare fără a fi comercializate. În acest sens, supermarketurile au început să colaboreze cu bănci de alimente, organizații caritabile și inițiative locale pentru redistribuirea acestor produse. De asemenea, unele magazine utilizează aplicații mobile precum Too Good To Go pentru a oferi consumatorilor pachete-surpriză cu produse aproape de expirare la preț redus.
Implementarea unor politici „zero deșeuri alimentare” la nivel de companie devine din ce în ce mai populară, iar raportarea datelor despre pierderile alimentare devine un indicator de performanță esențial.
Soluții și viitorul sustenabilității
