Misterul „Pietrelor vii” din România. Trovanții care cresc și se mișcă de 15 milioane de ani

Un mic oraș din România a ajuns subiect internațional datorită „Pietrelor vii” care se regăsesc acolo. Oamenii de știință încearcă acum să rezolve misterul care i-a intrigat atât pe localnici cât și pe cercetători.

Orașul Costești găzduiește manifestări geologice neobișnuite ale căror „actori principali” sunt bolovanii denumiți trovanți. Aceste pietre i-au intrigat atât pe localnici datorită formelor lor cu aspect organic, lucru care a dat naștere mai multor mituri despre capacitatea acestor pietre de a crește și a se mișca, precum ființele vii.

Trovanții variază foarte mult ca dimensiune unul față de celălalt. Astfel, dacă pe unii îi poți cuprinde în palmă, alții sunt adevărate stânci care măsoară 4,5 metri înălțime. Dintre cei 100 de trovanți cunoscuți și observați în peste 20 de situri din România, unii dintre ei au putut fi dezgropați doar după ce a fost înlăturat nisipul din jurul lor.

În timp ce pietrele care se mișcă în mod misterios de-a lungul văilor din alte părți ale Pământului, acești trovanți nu vor pleca „la plimbare” fără interacțiunea oamenilor, prea curând. De fapt, unii dintre ei sunt fixați foarte bine în pământ, dedesubt având o bază solidă din piartră, la fel ca în cazul „Babelor” din Ulmet.

pietrelor vii
Pietrele vii au luat nastere in urma cu milioane de ani FOTO – Adrian Teslovan

Modul în care natura a dat naștere „pietrelor vii”

Aceste pietre bizare și care uneori parcă sfidează gravitația, prezintă o istorie de milioane de ani. Acești trovanți s-au format probabil în urma unor cutremure care au avut loc în urmă cu 6 milioane de ani, ei fiind un ameste de granule de nisip sedimentar sau roci și ciment de calcar.

„Unele sunt făcute din gresie, altele din pietriș. În terminologia geologică, sunt făcute din gresie și conglomerate”, a spus managerul Parcului Național Buila-Vanturarița, Florin Stoican, în anul 2010.

Cercetătorii nu au găsit nicio diferență între trovanți și substratul de nisip din jur. Așa că ei bănuiesc că formele sferice au fost formate de activitatea seismică neobișnuit de lungă și intensă a Miocenului mijlociu. Undele de șoc emise de Pământ au compactat sedimentele nisipoase și au concentrat cimentul de calcar care au devenit niște bulgări.

De-a lungul timpului, elementele au uzat gresia mai afânată din jurul lor, expunând trovanții mai denși. Când sunt expuse la ploi abundente, o parte din cimentul lor se poate scurge pe suprafața lor, adăugându-se treptat la circumferința exterioară a pietrei în timp. Nu s-au scris multe despre acest proces, dar se spune că la aproximativ 1.200 de ani se adaugă alți 4 – 5 centrimetri.

Paturile de gresie din jur au laminări sugerând că anterior era un mediu marin antic, atunci când au început să se depună sedimentele de bază, la fel ca fosilele de bivalve și gasteropode care se pot regăsi în unii dintre acești trovanți. Cu toate că nu pot fi numite „pietre vii” la propriu, totuși acestea o au o viață de milioane de ani.

pietrelor vii
Trovantii au lansat mai multe legende in zona FOTO – Adrian Teslovan


Postari asemanatoare :

468 ad

Comments are closed.