Ai simțit vreodată că, brusc, mintea ta s-a blocat, fără nicio idee? Acest fenomen, denumit „vid mental” sau mind blanking, este mai frecvent decât ne-am aștepta. Studiile arată că între 5% și 20% din timp, oamenii experimentează o absență aparentă a gândurilor. Deși este un fenomen recunoscut, explicația sa științifică rămâne complexă, iar neurologii continuă să investigheze exact ce se întâmplă în creier în aceste momente de „pauză cognitivă”, conform publicației Popular Science.
Analiza care clarifică un fenomen extrem de obișnuit
Athena Demertzi, expertă în neuroștiințe cognitive la Universitatea din Liège, a realizat o revizuire a cercetărilor existente privind acest fenomen. Ea afirmă că termenul este dificil de definit exact, având cel puțin șapte definiții diferite în literatura de specialitate. Conform opiniei sale, „vidul mental” se referă la senzația că nu avem gânduri sau la imposibilitatea de a comunica un gând. Totodată, definiția este deliberat vagă, deoarece oamenii exprimă în mod variat această condiție: unii spun „nu-mi amintesc la ce mă gândeam”, alții afirmă „eram cu mintea în altă parte”. Demertzi subliniază că aceste răspunsuri pot complica studiile care încearcă să integreze și alte procese cognitive, cum ar fi memoria.
Pentru a investiga fenomenul, cercetătorii utilizează adesea imagistica prin rezonanță magnetică funcțională (fMRI). Totuși, cererea făcută participanților de a „nu gândi la nimic” activează zone cerebrale implicate în inhibarea gândurilor, nu în absența lor. Ca alternativă, într-un studiu din 2023, echipa lui Demertzi a examinat activitatea cerebrală a unor persoane aflate în repaus, întrebându-le la intervale aleatorii la ce se gândeau. Cei care au raportat un vid mental au arătat un semnal cerebral distinct, caracterizat printr-o sincronizare temporară a rețelelor neuronale, o stare asemănătoare celei din timpul somnului sau anestiziei.
Vidul mental pare să fie strâns legat de nivelul de activare a creierului, cunoscut sub numele de arousal. În momentele de activare scăzută, aceste episoade sunt mai probabile.
Anxietatea ar putea reprezenta un efect secundar nedorit
Pe de altă parte, un nivel prea înalt de activare poate genera anxietate și un flux prea rapid de gânduri, dificil de distins, un alt mod prin care fenomenul se manifestă. Aceste întreruperi în gândire pot apărea și în tulburări clinice. Demertzi observă că persoanele cu ADHD, în special copiii nesuportați de medicație, relatează frecvent astfel de momente. Și în cazul tulburărilor de anxietate generalizată, episoadele de vid mental apar ca un efect secundar al suprasolicitării cognitive.
O ipoteză interesantă este conexiunea dintre aceste „pauze mentale” și mecanismele de curățare a creierului care se desfășoară în timpul somnului. Demertzi sugerează că aceleași procese ar putea avea loc și în starea de veghe, sub forma unor „pit stop”-uri cognitive, momente necesare pentru ca neuronii să-și păstreze eficiența.
