Misterul dispariției geniului Eminescu și eforturile de a-l declara spitalizat psihic

Misterul dispariției geniului Eminescu și eforturile de a-l declara spitalizat psihic

În 15 iunie 1889, Mihai Eminescu, una dintre cele mai strălucitoare personalități ale literaturii române, cunoscut și sub denumirea de „Luceafărul poeziei românești”, a decedat. Eminescu, născut cu numele de Mihail Eminovici la 15 ianuarie 1850, este recunoscut ca cel mai proeminent reprezentant al literaturii romantice din România. Poetul a fost parte a societății literare Junimea și a activat ca redactor la publicația „Timpul”. A debutat la doar 16 ani cu poezia „De-aș avea”, publicată în revista „Familia”.

Pe lângă creațiile sale poetice și prozaice, Eminescu a fost un jurnalist activ, cu o puternică agendă naționalistă și un spirit critic deosebit. În calitate de redactor-șef al ziarului „Timpul”, el a folosit cuvintele pentru a scoate la lumină problemele sociale și politice ale epocii, fiind necruțător cu corupția și lăcomia. Dedicat cauzei naționale, Eminescu a militat pentru drepturile moldovenilor și ardeleanilor împotriva imperialismului de atunci. Convingerile sale politice radicale i-au adus, însă, numeroase dușmănii.

Cunoștințele contemporanilor despre Eminescu par a fi limitate la aspecte legate de creația sa literară și de deteriorarea sa mentală, majoritatea ignorând implicarea sa în evenimentele politice ale vremii. Cu toate acestea, reevaluările recente ale vieții lui, cum ar fi cercetările doctorului Ovidiu Vuia, sugerează că diagnosticul de sifilis atribuit poetului ar fi fost contrafăcut pentru a justifica necesitatea de a-l exclude din peisajul politic. Studiile indică faptul că Eminescu nu a avut lues și nici nu a suferit de demență paralitică. Această descoperire oferă o nouă viziune asupra circumstanțelor care au dus la moartea sa, sugerând comploturi și nelegiuri din partea unor puteri care doreau să-l reducă la tăcere.

În această zi de 15 iunie, se sărbătoresc și alte evenimente semnificative din istorie:
– În 763 î.Hr., a fost înregistrată prima mențiune a unei eclipse totale de Soare.
– În anul 1754, cercetătorul și preotul ceh Prokop Diviš a inventat paratrăsnetul, independent de Benjamin Franklin.
– În 1843, s-a născut compozitorul norvegian Edward Grieg.
– În 1875, la București, a fost fondată Societatea de Geografie.
– În 1929, a murit matematicianul român Traian Lalescu, recunoscut pentru contribuțiile sale în domeniul matematicii pure și aplicate.